Agenții AI trec de la teste la producție: sună clienți, emite facturi, verifică documente

Care sunt concluziile principale ale ZF High-Tech Innovation Summit 2026?

Intelectul artificial a părăsit sfera exclusiv a demonstrărilor tehnice pentru a intra în inima operațiunilor zilnice ale firmelor. Noile entități digitale, cunoscute sub numele de agenți AI, nu mai se limitează la simple teste.

Ele sună la telefon pentru a filtra potențialii clienți interesați de anumite produse sau servicii, monitorizează mișcările pieței de capital pentru fondurile de investiții, generează facturi direct din centrele de relații cu clienții și îmbunătățesc semnificativ recuperarea creanțelor în instituțiile bancare.

Mai mult, aceștia procesează automat documentele financiare ale companiilor mici și chiar controlează roboți humanoizi prin rețelele 5G în centrele de date.

Totuși, tranziția de la faza de proiect-pilot către implementarea în producție rămâne o provocare majoră, fiind punctul în care aproximativ jumătate din inițiative eșuează.

Concluziile principale ale conferinței ZF High-Tech Innovation Summit 2026, intitulată „Anul agenţilor AI: cine îi foloseşte în România şi cu ce rezultate?”, au evidențiat faptul că succesul nu este o minune, ci depinde de claritatea proceselor, de regulile de decizie și de implicarea umană. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul unor parteneri precum Vodafone, Concentrix, ING, Outcome1. AI, QuickFin. erp și Wonderful. Reprezentanții acestora au subliniat unanim că tehnologia singură nu rezolvă totul; responsabilitatea finală rămâne întotdeauna în mâna oamenilor.

Un aspect contrar intuiției este că furnizorii care utilizează intens inteligența artificială angajează mai mulți specialiști, nu mai puțini. Rolul profesional emergent, considerat definitoriu pentru anul curent, este cel de inginer de inovație. Acest specialist trebuie să aibă o competență transversală, combinând cunoștințe de software, hardware și rețele, deoarece niciun programator excepțional nu poate configura singur un robot umanoid.

Cel mai mare cost de operare pentru o platformă de agenți nu este infrastructura tehnologică, ci procesul de testare, care include guvernanța, gestionarea autorizărilor și retenția datelor.

Un asistent digital trebuie să treacă printr-o serie de minim 10.000 de teste înainte de a fi autorizat să intre chiar și în faza de pilot.

Cum a influențat AI pe serviciile Concentrix în România?

Deși România înregistrează cel mai scăzut nivel de adoptare a inteligenței artificiale în rândul companiilor din Uniunea Europeană, furnizorii descriu piața locală ca fiind un teren nefrământat, cu un potențial neexplorat. Interesul managementului pentru această tehnologie a atins cote fără precedent în ultimii ani, mai ales în contextul în care tehnologia este identică la nivel global și este accesibilă tuturor la prețuri similare.

Pentru Concentrix, un furnizor global de servicii pentru relația cu clienții, prezent în România de peste 20 de ani, principalul obstacol constă în trecerea de la experimentele limitate la proiecte de scară largă. Marius Munteanu, Senior Director pentru Transformare și Activare AI la Concentrix, a explicat că lipsește cadrul organizatoric în jurul pilotului.

Întrebările critice rămân nerezolvate: cine ia decizia de a lansa proiectul? Cine autorizează scalarea lui? Și cine are puterea de a-l opri?

Această incertitate structurală stă în calea maturității operaționale.

Formula „AI-ul nu face magie” a fost popularizată de Alex Balint, CTO și cofondator al Outcome1. AI, o platformă românească specializată în „angajați digitali”.

El a avertizat că așteptările multor companii sunt nerealiste, adesea plasând tehnologia într-o categorie magică. În realitate, anumite etape ale proceselor necesită aprobări, trasabilitate și o responsabilitate care rămâne, prin definiție, umană.

Același prag de maturitate a fost descris și de Ciprian Zamfirescu, Head of Innovation & Business Development la Vodafone România.

Compania a reușit să integreze un robot umanoid într-un centru de date în doar două săptămâni, un timp-record pentru astfel de implementări. Cu toate acestea, Zamfirescu a punctat că inovația nu este considerată completă dacă un experiment sau un prototip rămâne blocat la stadiul de demo. Pentru a deveni un produs adevărat, tehnologia trebuie să fie integrată organic în fluxurile de lucru, transformând prototipul într-o soluție funcțională și sustenabilă.