Companiile românești riscă amenzi de 15 milioane de euro pentru lipsa transparenței în AI

Conformarea AI Act se extinde automat la integratorii de AI?

Furnizorii mari de inteligență artificială au adoptat deja normele impuse de legislația europeană, dar experții juridici avertizează că această conformare nu se extinde automat la companiile care dezvoltă produse pe baza acestor modele. Multe organizații care integrează tehnologii precum ChatGPT, Claude sau Gemini în propriile oferte păstrează, greșit, ideea că respectă automat AI Act, regulamentul Uniunii Europene.

Culture picks

Leelo 2.0 unifică gestiunea afacerii într-o singură platformă digitalăDefCamp 2026 adună peste 2.500 de experți în securitate cibernetică la BucureștiGoogle oferă acces gratuit la instrumente avansate de inteligență artificială pentru studențiTrump minimizează riscurile AI, în ciuda alarmelor din industrie

Avocații de la firma Buju Stanciu & Asociații (BSA) subliniază că aderarea la standardele marilor furnizori nu garantează conformitatea firmelor care utilizează aceste tehnologii în soluțiile lor finale.

Datele interne ale cabinetului BSA indică o lacună semnificativă de cunoștințe: 85% dintre companii nu sunt conștiente de obligația de a comunica utilizatorilor faptul că interacționează cu un sistem de inteligență artificială. Această neatenție le expune la sancțiuni financiare substanțiale, care pot atinge nivelul de 15 milioane de euro sau 3% din volumul total de afaceri anual la nivel global, în funcție de care valoare este superioară.

La o lună de la intrarea în vigoare a obligațiilor de transparență stipulate în AI Act, reprezentanții BSA atrag atenția asupra unei confuzii frecvente în rândul firmelor din România. Multe companii presupun că, deoarece giganții din sectorul AI, precum OpenAI, Anthropic sau Google, și-au aliniat activitatea la noile reglementări, și produsele lor derivate, construite pe aceste fundamente, devin automat conforme.

În urma discuțiilor purtate în ultima lună cu aproximativ 40 de companii, BSA a constatat că doar 15% dintre acestea realizaseră un inventar al funcțiilor de inteligență artificială integrate în propriile produse.

Începând cu data de 2 august 2026, dispozițiile privind transparența din articolul 50 al Regulamentului european privind inteligența artificială devin obligatorii, iar Comisia Europeană, alături de autoritățile naționale competente, a demarat procesul de aplicare a acestora. În consecință, sistemele de tip chatbot sunt obligate să notifice utilizatorii că vorbesc cu un asistent bazat pe inteligență artificială.

De asemenea, conținutul text

De asemenea, conținutul text, audio sau video generat sau modificat prin intermediul AI trebuie să poarte marcaje care să permită detectarea automată de către alte sisteme.

Reactia actorilor principali din industrie a fost promptă, mult înainte ca instituțiile publice să intervină cu măsuri coercitive. Anthropic a declarat că viitoarele versiuni ale modelului Claude vor include un watermark invizibil în textele generate, oferind totodată un instrument dedicat detectării acestuia. Google și Meta s-au alăturat Codului de bune practici referitor la transparența conținutului creat de AI, în timp ce OpenAI integrează semnale de proveniență în materialele produse de modelele sale.

Marius Stanciu, partener fondator al BSA, menționează că această temă reprezintă cea mai frecventă întrebare primită în ultimele săptămâni, iar explică că watermark-ul implementat de Anthropic sau semnalele de proveniență ale OpenAI acoperă doar ieșirea directă din modelul lor, nu modul în care utilizatorul percepe produsul din aplicația unei terțe părți. Dacă o companie deține un chatbot pentru relația cu clienții, construit pe baza GPT sau Claude, responsabilitatea de a informa clientul despre natura AI a conversației revine exclusiv acelei firme, deoarece ea este cea care pune sistemul pe piață sub propria denumire.

Furnizorul original al modelului nu poate prelua această obligație în locul operatorului final.

Legislația face o distincție clară între furnizorul unui sistem de AI și operatorul care îl implementează în activitatea sa, iar ghidul Comisiei Europene pentru aplicarea articolului 50, publicat în iulie 2026, reiterează că obligațiile acestor două categorii de actori sunt distincte și se acumulează pe parcursul lanțului de distribuție. O firmă care integrează un model extern într-un produs propriu devine, în multe situații, ea însăși furnizor al unui sistem de AI în sensul AI Act, fiind necesară o evaluare independentă a obligațiilor sale.

Victor Buju, celălalt partener fondator al BSA, observă că dificultatea principală nu provine din lipsa de bunăvoință, ci din faptul că multe companii nu au efectuat exercițiul de a-și identifica funcțiile de AI din portofoliu. Există asistente virtuale, generatoare de descrieri de produse sau instrumente de rezumare a documentelor pentru clienți, toate bazate pe API-uri externe, fără ca nimeni să fi analizat care dintre ele intră sub incidența articolului 50 și ce informații trebuie afișate utilizatorului.

Pentru a remedia această situație, avocații BSA recomandă o analiză internă detaliată a tuturor integrărilor de AI, urmată de o clarificare privind tipul de informație necesară utilizatorului — fie prin mesaje directe în interfață, fie prin etichetare vizuală a conținutului generat.