Elevii de la Quantum Bits construiesc dronă pentru salvamari și aplicație pentru arheologi

Ce fac tinerii la Quantum Bits?

Elevi cu vârste între 11 și 15 ani demonstrează că tehnologia avansată poate fi creată chiar în afara laboratoarelor academice.

La Liceul Internațional de Informatică din București (ICHB), formația de robotică cunoscută sub numele de Quantum Bits a reușit să dezvolte două soluții distincte: un prototip de dronă numit AIDRONe, conceput pentru a ajuta salvamarii să identifice persoanele aflate în pericol în apele deschise, și o aplicație software, Stratum, destinată digitalizării proceselor complexe ale arheologilor.

Echipa a fost creată în 2019 sub îndrumarea mentorului Mihai Popescu. În timp, membrii s-au schimbat odată cu depășirea limitei de vârstă impuse de competițiile internaționale.

Cum s-a format echipa Quantum Bits?

În prezent, grupul este format din opt tineri entuziaști, toți în intervalul de vârstă menționat. Pasiunea comună pentru robotică și dorința constantă de a-și îmbunătăți abilitățile tehnice reprezintă motorul principal al colaborării. Deși fața echipei se schimbă periodic, nucleul motivațional rămâne neschimbat, concentrându-se pe curiozitate și progres tehnic.

Activitatea lor se desfășoară în cadrul competiției FIRST LEGO League Challenge, care impune o abordare duală a proiectelor. Tinerii trebuie să construiască și să programeze un robot LEGO capabil să execute autonom un număr maxim de misiuni specifice într-un interval de două minute și jumătate.

În același timp, trebuie să dezvolte un proiect de inovare autonom, bazat pe o problemă reală legată de tematica sezonului. Nu există o diviziune strictă a sarcinilor; toți contribuie la ambele componente ale competiției.

Ce este FIRST LEGO League Challenge?

Coordonatorul Mihai Popescu explică că procesul implică selectarea unei probleme autentice, căutarea unor soluții noi, consultarea specialiștilor din domeniu și prezentarea finală în fața juriului, totul realizat colectiv.

Una dintre cele mai remarcabile inițiative a echipei a luat naștere în urma unei vizite pe situl arheologic de la Măriuța. Acolo, tinerii au observat importanța critică a conservării datelor și dificultatea majoră cu care se confruntă cercetătorii în urmărirea informațiilor dispersate.

Stratum: revoluția arheologiei!

Datele sunt adesea fragmentate între fișiere pe hârtie, stickuri USB, diverse aplicații mobile și alte medii de stocare. Constatând că pierderea unei singure informații poate duce la dispariția unei piese din puzzle-ul istoric, elevii au înțeles necesitatea unei soluții centralizate și sigure. Astfel, s-a născut proiectul Stratum, o platformă care permite digitalizarea completă a muncii arheologice.

Stratum oferă posibilitatea creării unui profil pentru fiecare sit arheologic și adăugării membrilor echipei care activează acolo. Toate descoperirile sunt centralizate într-o evidență comună, facilitând accesul rapid la informații.

O caracteristică esențială a acestui software este capacitatea de a funcționa fără o conexiune internet constantă, un aspect crucial dat contextului terenurilor de saletă. Datele pot fi stocate local pe telefoanele utilizatorilor și se sincronizează automat cu serverul centralizator în momentul redobândirii conectivității.

AIDRONe: drona care salvia viața!

Un alt aspect inovator al aplicației constă în atribuirea unei „identități digitale” fiecărui artefact descoperit. Această identitate integrează fotografii, fișiere descriptive, coduri QR și notițe, fie scrise, fie vocale, toate fiind interconectate logic. Intervenția directă a specialiștilor a jucat un rol decisiv în rafinarea funcționalităților. Elevii au menționat că au integrat instrumente solicitate explicit de arheologi, inclusiv modulul Harris Matrix, funcția de lucru offline și o busolă digitală precisă. Progresul a fost validat printr-o prezentare a aplicației atât în fața reprezentanților din industrie, cât și la nivelul Ministerului Culturii.

În paralel cu dezvoltarea aplicației, echipa lucrează la drona AIDRONe.

Acest prototip utilizează algoritmi de inteligență artificială pentru a detecta persoanele aflate în dificultate în mediul acvatic, oferind salvamarilor un instrument suplimentar de intervenție rapidă. Implementarea acestor proiecte necesită resurse financiare semnificative. Pentru testele efectuate pe litoral, echipei i-au fost alocate 17.000 de euro pentru achiziția echipamentelor necesare.

Stratum: cea mai viabilă soluție?

Participarea la competițiile internaționale vine, de regulă, cu bugete de ordinul zecilor de mii de euro, resurse care permit achiziția de componente de înaltă performanță.

Dintre toate inițiativele derulate până în prezent, echipa consideră că Stratum este proiectul cel mai apropiat de o implementare practică imediată.

Libertatea de a lua decizii rapidă și suportul comunității arheologice fac din această aplicație un instrument esențial pentru viitorul cercetării istorice.