FMI avertizează: o încetinire în AI ar putea declanșa turbulențe pe piețele globale

Ce avertizări conține noul raport al FMI?

Fondul Monetar Internațional (FMI) trage un semnal de alarmă.

O eventuală încetinire a investițiilor sau o scădere a profiturilor anticipate în domeniul inteligenței artificiale (AI) ar putea declanșa o reacție în lanț pe piețele financiare globale.

Această retragere a capitalului nu ar rămâne izolată în sectorul tehnologic; s-ar putea extinde, generând turbulențe care ating și alte segmente economice.

Avertismentul vine într-o perioadă critică. Uriașii din industria tehnologică recurg tot mai des la împrumuturi masive pentru a finansa construcția centrelor de date și a infrastructurii necesare funcționării AI.

În același timp, piețele financiare sunt susținute de așteptări optimiste privind creșterile viitoare ale câștigurilor.

Contextul a fost detaliat în Raportul FMI privind stabilitatea financiară globală, publicat marți, 13 octombrie, în timpul reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok. Este important de menționat că Fondul nu afirmă că o „bulă” a inteligenței artificiale se sparge acum, nici măcar că o criză este inevitabilă.

Cât de mare este datoria giganților tech?

Analiza se concentrează pe un scenariu de risc specific: dacă investițiile în AI sau profiturile rezultate dezamăgesc așteptările, vulnerabilitățile deja prezente în piețele financiare ar putea amplifica impactul șocului.

Athanasios Vamvakidis, reprezentant al departamentului FMI pentru piețele monetare și de capital, a precizat, conform Reuters, că „o corecție a pieței AI va afecta economia reală”. Documentul indică faptul că o astfel de corecție ar putea eroda averea investitorilor și ar putea reduce investițiile companiilor, cu efecte care se transmit ulterior și către alte piețe.

Un indicator clar al schimbărilor din peisajul financiar este creșterea rapidă a datoriilor companiilor din sectorul AI.

Un semn revelator este ponderea companiilor cunoscute sub numele de „hyperscaler” – giganți tehnologici care operează servicii cloud și centre de date la scară enormă – în emisiunile globale de obligațiuni cu rating de investiție.

Potrivt datelor citate de Reuters, această pondere a ajuns la 10%, în contrast cu mai puțin de 1% în anul 2024. Aceste corporații se bazează în mare măsură pe finanțarea prin datorie pentru a susține investițiile în centre de date, cipuri și alte echipamente esențiale.

Băncile rezistă, dar unde sunt vulnerabile?

Dacă veniturile generate de AI cresc mai lent decât prevăd proiecțiile pieței, iar investițiile nu aduc randamentul anticipat, unele companii s-ar putea confrunta cu presiuni semnificative pentru plata și refinanțarea datoriilor. FMI avertizează că nivelul ridicat al îndatorării, combinat cu utilizarea instrumentelor financiare cu efect de levier, poate amplifica o scădere a valorilor.

Investitorii care au achiziționat active împrumutându-se ar putea fi constrânși să vândă aceste active în caz de scădere a valorii lor sau dacă li se solicită garanții suplimentare.

Aceste vânzări forțate pot împinge prețurile și mai jos și pot intensifica volatilitatea de piață.

Un alt aspect crucial din raport privește reziliența sectorului bancar.

În cadrul unui test de stres care include șocuri legate de încetinirea AI și vulnerabilități de pe piața obligațiunilor, băncile care reprezintă împreună 22% din activele bancare globale au fost încadrate în categoria celor cu niveluri slabe ale capitalului.

Cum îi afectează criza pe investitorii români?

Pentru comparație, în testarea efectuată în 2025, această pondere era de 18%, conform surselor Reuters.

Trebuie subliniat că această cifră descrie rezultatul unui scenariu ipotetic, nu starea actuală a tuturor acestor bănci, nici măcar o estimare că ele vor intra automat în dificultate.

FMI a transmis că sistemul bancar rămâne rezilient chiar și în testul sever, dar a identificat instituții mai vulnerabile. De asemenea, riscurile din afara sistemului bancar, inclusiv cele asociate fondurilor de investiții și altor investitori, pot amplifica șocurile inițiale.

Raportul evidențiază faptul că o corecție în sectorul AI nu este singurul risc monitorizat de FMI. Creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale și atacurile cibernetice de mare amploare se numără printre alți factori care ar putea declanșa tensiuni pe piețe. Aceste riscuri pot deveni mai greu de gestionat dacă se manifestă simultan sau dacă se suprapun peste vulnerabilități deja existente în sistem.

Pentru a înțelege impactul asupra investitorilor din România, trebuie analizate mai multe canale de transmitere a efectelor. Pentru românii care investesc direct în acțiuni sau în ETF-uri, primul canal ar putea fi scăderea valorii fondurilor cu expunere importantă la companii americane de tehnologie, cipuri sau centre de date.

Un ETF care urmărește un indice global sau american poate include în portofoliu astfel de companii, însă efectul final depinde de componența concretă a fondului și de ponderea fiecărei companii.