FMI și OCDE: Inteligența artificială poate adânci prăpastia economică globală

Cât va crește economia cu AI?

Inteligența artificială amenință să adâncească și mai mult prăpastia dintre țările bogate și cele în curs de dezvoltare. Avertismentul vine de la două instituții de referință: OCDE și FMI.

Culture picks

Noua amenințare invizibilă: Cum sunt deturnate sistemele AI prin header-ele site-urilorGoogle transformă „Circle to Search” într-un scut împotriva tentativelor de fraudăCum să transformi tableta veche într-o telecomandă universală inteligentăDan Cîmpean: Suveranitatea digitală, condiția supraviețuirii economiei românești

Mesajul este clar: tehnologia ar putea consolida poziția statelor industrializate, lăsând în urmă economiile emergente.

Contextul este unul de euforie financiară. Investițiile colosale în infrastructură și cipuri au împins bursele la cote record și au susținut creșterea economică mondială.

Dar sub suprafață apar semne de tensiune. Companiile se confruntă cu costuri de împrumut în continuă creștere, iar analiștii se întreabă dacă investițiile uriașe în AI sunt cu adevărat rentabile.

Era Dabla-Norris, director adjunct al Departamentului pentru Afaceri Fiscale din FMI, a surprins această dilemă la Reuters Global Markets Forum.

Pentru multe economii în curs de dezvoltare, provocarea nu e doar să aibă acces la tehnologie, ci să o integreze și să o răspândească pe scară largă.

Cine rămâne pe drumuri?

Datele FMI sugerează că o implementare eficientă a AI ar putea spori creșterea economică anuală globală cu până la 0,5% pe termen mediu. Totuși, Dabla-Norris a notat că indicatorii de productivitate agregată sunt încă vagi, neconfirmând pe deplin potențialul teoretic.

Estimările OCDE sunt similare, dar mai optimiste pentru clubul său de membri. Organizația calculează că AI ar putea aduce o marjă de 0,4% până la 1,2% la creșterea anuală a productivității. Stefano Scarpetta, economistul-șef al OCDE, a punctat o discrepanță importantă: consumatorii folosesc tehnologia mult mai mult decât o fac angajatorii la locul de muncă. Adoptarea rămâne limitată la funcțiunile de bază ale companiilor. Există o distanță mare între simpla expunere la AI și utilizarea sa efectivă în procesele operaționale.

Impactul asupra pieței muncii este palpabil.

FMI estimează că circa 40% din locurile de muncă la nivel global sunt susceptibile de a fi afectate de inteligența artificială. Tendința se vede deja în știrile despre concedieri. Banca Barclays a anunțat eliminarea a aproximativ 5.000 de posturi în anul curent, măsura fiind justificată prin utilizarea tehnologiilor, inclusiv AI, pentru reducerea costurilor.

În altă parte, Reuters a raportat că eBay intenționează să reducă forța de muncă cu 9%, iar Qualcomm pregătește o restructurare globală, etichetată ca o „reducere axată pe performanță”.

Pe lângă aspectele macroeconomice, o categorie de angajați este mai vulnerabilă. Era Dabla-Norris a avertizat că tinerii și profesionișii aflați la începutul carierei sunt expuși unui risc crescut. De ce? Pentru că AI preia treptat tocmai sarcinile prin care, în mod tradițional, angajații își construiau baza de experiență necesară progresiei în carieră. Transformarea rapidă a mediului de muncă nu aduce doar beneficii economice; pune în discuție și mecanismele clasice de formare a capitalului uman.