Inteligența artificială, noul „coleg” de birou: 1 din 5 români cere ajutorul AI-ului înaintea echipei

Primul refugiu sau capăt de linie pentru colegialitate?

Inteligența artificială a devenit rapid un partener de nădejde pentru o felie tot mai mare din piața muncii de la noi, schimbând din temelii modul în care colaborăm la birou. Potrivit raportului „AI Adoption Report România 2026”, lansat recent de MKOR, aproape un sfert dintre profesioniști — exact 22% — preferă să întrebe un asistent digital atunci când se lovesc de o problemă la job, înainte de a bate la ușa unui coleg sau a șefului.

Această statistică arată o răsturnare de situație în culisele companiilor: algoritmul a urcat direct pe primul loc ca „refugiu intelectual”. Este urmat de resursele interne ale firmelor (19%), în timp ce colegii de la aceeași altitudine ierarhică, șefii direcți și căutările pe Google se află la egalitate, fiecare cu câte 16%.

Prin contrast, doar 9% dintre angajați mai încearcă să descurce nițele pe cont propriu, prin metoda încercare-eroare. Chiar dacă diferențele dintre opțiuni sunt destul de strânse, este evident că machine learning-ul a preluat frâiele în materie de suport rapid.

Felul în care privim această tehnologie diferă de la un om la altul, dar, în general, domină pragmatismul, nu panicile existențiale.

Pentru 40% dintre cei care folosesc zilnic AI-ul, utilitatea e lege: 39% scapă de munca repetitivă și plictisitoare, iar alți 39% simt că au un avantaj clar în fața competitorilor din industrie.

Dacă 31% văd toată povestea asta ca pe o mutare strategică obligatorie pentru a ține pasul, doar 6% o resimt ca pe o presiune în plus, iar 4% se aleg cu doze bune de stres și anxietate.

Când vine vorba despre propria piele, 58% dintre angajați sunt calmi și nu văd schimbări radicale în următorii trei-cinci ani.

Ne paște sau nu pierderea locului de muncă?

Mai exact, 32% cred că nu se va schimba nimic în rutina lor, iar 26% mizează pe faptul că AI-ul va înghiți doar sarcinile mărunte, secundare.

Totuși, 23% se așteaptă la zguduieli serioase în fișa postului, iar 11% au fiorul că rolul lor s-ar putea evapora cu totul.

În medie, nivelul de îngrijorare e cotat la 4,0 pe o scară de la 1 la 7, iar 28% dintre participanți recunosc că au tensiuni mari, dând note de 6 sau 7.

Datele arată și o regulă simplă: cine folosește deja AI-ul e mult mai conștient de schimbare. Astfel, 38% dintre utilizatori anticipează o transformare profundă a jobului, față de doar 21% în rândul celor care se țin deoparte de tehnologie.

Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, explică faptul că valul ăsta de inteligență artificială din birourile românești vine de jos în sus, din ințiativă proprie, nu din ordine venite de la centru. Oamenii au pus mâna pe tool-uri pentru că aveau nevoie de viteză și eficiență, fără să mai ceară ștampilă de la șefi. Avertismentul ei e însă limpede: managementul trebuie să se trezească. Ori ia taurul de coarne printr-o strategie coerentă, ori lasă totul să derapeze într-un haos incontrolabil.

Cea mai sensibilă zonă rămâne cea a debutanților. Tentația conducerilor de a tăia bugete eliminând posturile de juniori este uriașă, dar extrem de periculoasă.

Simplul fapt că automatizezi taskurile de rutină nu înseamnă că ai rezolvat problema pe termen lung, pentru că juniorii de azi sunt, vrând-nevrând, seniorii de mâine.

Ce se întâmplă cu viitorii seniori din companii?

Dacă tai rampa asta de lansare, s-ar putea să te trezești fără oameni capabili să ducă la bun sfârșit proiecte grele.

Percepția asupra șocurilor aduse de AI diferă și în funcție de etajul ierarhic pe care te afli. Întrebați cine o încasează cel mai tare, 36% dintre angajați arată cu degetul spre cei aflați la început de drum, cu maximum doi ani vechime.

Alți 30% cred că lovitura se simte la fel peste tot, 16% mizează pe nivelul mediu, iar doar 10% cred că sunt vizați seniorii.

Ca să înțelegem cum se mai pasează meseria în zilele noastre, autorii studiului au luat la o discuție angajații cu cel puțin trei ani vechime, privindu-i prin ochelarii de mentori. Tabloul e plin de nuanțe: pe de o parte, 15% văd că firmele angajează mai puțini începători, lăsând AI-ul să facă treaba de jos, iar 13% observă că tinerii nu mai cer ajutorul seniorilor, preferando-o direct pe cea a roboțelului virtual.

În plus, 11% se plâng că e tot mai greu să predea ștafeta și bunele practici din generație în generație.

Pe de altă parte, există și un mare plus remarcat de 15% dintre respondenți: sprijiniți de inteligența artificială, juniorii sar etape și ajung să fie productivi mult mai repede.

Rămâne de văzut cum vom împăca această viteză uluitoare cu pierderea treptată a conexiunii umane din spatele oricărui mentorat adevărat.