În cadrul conferinței ZF HR Conference 2026, experta a detaliat pașii necesari
Politica internă privind inteligența artificială este fundamentala pentru orice strategie de pregătire a personalului. Înainte de a iniția programe de instruire, organizațiile trebuie să definească clar modul de utilizare a tehnologiei, instrumentele puse la dispoziție și regulile de comportament așteptate. Fără aceste baze solide, angajatorii se expun la o serie de probleme, de la încălcarea confidențialității datelor până la neîndeplinirea obligațiilor contractuale și asumirea răspunderii juridice pentru activitățile automate. Această perspectivă a fost susținută de Andrada Popescu, Managing Associate specializată în dreptul muncii la cabinetul Kinstellar, care a subliniat că responsabilitatea finală pentru rezultatele proceselor automatizate rămâne exclusiv la nivelul firmei, fără a fi transferată către mașina care le execută.
Culture picks
Yuno și Ecommpay: plăți locale în Europa și Asia
Cum schimbă IA regulile jocului pe piețele financiare
Anthropic nu va repara o greșeală Claude Dispatch care ar putea permite atacatorilor să execute comenzi la distanță peste granițele corporației
GoTech World 2026: robotică, inteligență artificială și drone la RomexpoÎn cadrul conferinței ZF HR Conference 2026, experta a detaliat pașii necesari pentru o implementare reușită. Primul pas constă în realizarea unui inventar al uneltelor deja utilizate de angajați, în înțelegerea modului lor de funcționare și în stabilirea celor pe care se intenționează a le introduce nou. Abia după această analiză inițială, se poate evalua dacă personalul deține competențele cerute pentru a opera cu aceste soluții și se pot stabilite regulile de utilizare. Această abordare subliniază că pregătirea salariaților este strâns legată de pregătirea organizației însăși pentru tehnologie.
Din punct de vedere juridic
Datele prezentate de Andrada Popescu arată un contrast marcant între adoptarea corporativă și utilizarea practică. În România, procentul de firme care au integrat inteligența artificială se situază la doar 5%, plasând țara pe ultimul loc în Uniunea Europeană. În paralel, 57% dintre salariați declară că folosesc deja AI la locul de muncă, adesea fără cunoștința angajatorului. Această discrepanță între nivelurile de adoptare oficială și practică necesită o acțiune imediată pentru alinierea politicilor interne cu realitatea din teren.
Din punct de vedere juridic, conceptul de „AI literacy” impune ca angajatorii să se asigure că personalul este corect instruit și că regulile sunt înțelese și aplicate în practică. Nu este suficient ca firma să redacteze o politică și să o distribuie, considerând astfel obligațiile îndeplinite. Răspunderea pentru consecințele tehnologiei nu se transferă automat către instrumentul folosit, ci rămâne pe umerii companiei, indiferent de gradul de automatizare.
Un alt aspect critic, adesea neglijat, este riscul comercial. Rezultatele obținute cu ajutorul AI ajung frecvent la clienți, sub formă de documente sau soluții software. Această situație ridică întrebări esențiale privind drepturile de proprietate intelectuală asupra conținutului livrat. Multe firme nu conștientizează pe deplin aceste pericole, parțial din cauza adoptării încă reduse a tehnologiei. Totuși, utilizarea incorectă a AI poate genera răspundere fața partenerilor contractuali în caz de încălcare a obligațiilor asumate, dar și consecințe de natură penală sau contravențională.
