Regulamentul AI impune transparență firmelor, chiar dacă unele cerințe se amână până în 2027 și 2028

Ce interdicții încep să fie aplicate din 2 februarie 2025?

În România, companiile care utilizează inteligența artificială (IA) vor trebui să respecte anumite obligații de claritate după 2 august 2026.

În plus, unele dintre condițiile majore vor intra în vigoare doar între 2027 și 2028, însă acest amânare nu le eliberează pe entități de responsabilitățile deja existente.

Regulamentul european 2024/1689, cunoscut sub numele de AI Act, adoptă un cadru etapizat, conform explicațiilor oferite de Playtech.

Pentru fiecare firmă, nivelul de responsabilitate depinde de modul în care aplicația AI este folosită și de poziția sa în relația cu furnizorul, nu doar de data achiziției sau de denumirea comercială a produsului.

Fiecare aplicație trebuie să fie evaluată pe baza faptului că este folosită, iar rolul său totul depinde de destinația finală: dacă sistemul este folosit pentru a redacta un anunț de angajare sau pentru a evalua candidații, rezultatele diferă de la un caz la altul, chiar dacă ambele includ utilizarea IA. În ceea ce privește cadrele juridice, acestea sunt determinate de finalitatea sistemului, de contribuția la luarea deciziei și de criteriile stabilite de regulament. O descriere a produsului ca asistent sau o prezentare a rezultatelor ca orientare nu înlocuiește necesitatea evaluării.

Amânările din AI Act nu afectează obligațiile privind protecția datelor personale, combaterea discriminării și protecția consumatorilor.

De exemplu, un angajator care implementează un program de recrutare trebuie să respecte în continuare regulile privind datele candidaților, chiar dacă anumite cerințe suplimentare pentru sistemul respectiv vor fi aplicate ulterior.

Inventarul intern al firmei trebuie să cuprindă atât aplicațiile achiziționate separat, cât și funcțiile IA active în programele existente.

Evaluarea se actualizează în momentul în care se modifică utilizarea: un serviciu inițial dedicat redactării poate dobândi, ulterior, acces la documente sau poate juca un rol decisiv în luarea deciziei.

În cazul unui magazin online, un asistent care oferă inițial informații despre livrare poate fi ulterior autorizat să acceseze comenzi și să sugereze soluții pentru reclamații.

Aspectul interfeței poate rămâne aproape neschimbat, deși datele accesate și efectele Extinderea funcționalității impune reevaluarea limitelor, a informațiilor și a responsabilităților înainte de activare, inclusiv atunci când se lansează printr-o actualizare obișnuită.

Regulamentul 2026/1744, numit Digital Omnibus on AI, a intrat în vigoare la 27 iulie 2026 și a modificat calendarul inițial. Reperele principale sunt:

- 2 februarie 2025: începutul aplicării interdicțiilor inițiale pentru practici considerate inacceptabile. - August 2025: începerea obligațiilor pentru furnizorii de modele de uz general, cu prevederi tranzitorii. - 2 august 2027: termenul specific pentru furnizorii ale căror modele de uz general au fost comercializate înainte de 2 august 2025. - 2 decembrie 2027: aplicarea principalelor cerințe pentru sistemele cu risc ridicat, încadrate în Anexa III, incluzând utilizări din recrutare, educație și accesul la servicii esențiale. - 2 august 2028: termenul pentru categoria asociată produselor reglementate din Anexa I.

Data lansării pe piață trebuie să fie consemnată în evaluare. Un model comercializat anterior poate beneficia de o tranziție specifică, iar versiunea utilizată în prezent nu primește automat regimul unui produs nou.

Cine supraveghează și sancționează aplicarea AI Act în UE?

Articolul 50 impune furnizorilor de sisteme destinate interacțiunii directe cu oamenii să ofere informații despre utilizarea IA. Excepția se aplică numai în cazul în care natura artificială a interacțiunii este evidentă în contextul definit de regulament. Pentru un chatbot de pe site, informarea trebuie să fie analizată în momentul conversației cu utilizatorul. O precizare greu de găsit într-o politică generală poate să nu fie suficientă.

Contractul și configurarea interfeței trebuie să țină cont de responsabilitățile diferite ale furnizorului și ale firmei utilizatoare, mai ales dacă interlocutorul digital este prezentat ca un angajat real.

În cazul conținutului generat, marcarea tehnică permite identificarea automată a originii artificiale. Informarea persoanei care vede imaginea sau ascultă înregistrarea este o cerință distinctă și se aplică în situațiile prevăzute legal. Un semnal detectabil de un program nu este neapărat vizibil publicului, iar o etichetă adăugată manual nu acoperă singură obligația tehnică a furnizorului.

Pentru deepfake-uri – imagini sau înregistrări artificiale prezentate ca autentice – există cerințe de dezvăluire a originii, cu particularități pentru creațiile artistice, satirice sau fictive. Textele despre subiecte de interes public pot beneficia de o excepție condiționată: verificare de către o persoană sau control editorial, împreună cu asumarea Această excepție nu se transferă automat fotografiilor sau înregistrărilor.

O agenție sau o publicație trebuie să trateze distinct textul verificat editorial, fotografia sintetică prezentată ca document și vocea clonată. O mențiune generală despre folosirea IA în subsolul site-ului nu acoperă fiecare situație. Eticheta privind originea artificială nu confirmă exactitatea informației și nici acordul persoanei pentru utilizarea imaginii sau vocii sale.

Verificarea conținutului și a drepturilor persoanelor implicate rămâne separată de informarea publicului. Controlul poate cere documente și corecții înaintea unei amenzi.

Comisia Europeană, prin AI Office, exercită competențe asupra modelelor de uz general și asupra anumitor sisteme din aria sa de supraveghere.

Alte sisteme revine autorităților naționale, conform cadrului aplicabil. Supravegherea utilizărilor din companii nu aparține unei singure instituții europene. Pentru entitățile aflate în competența AI Office, verificările pot presupune cererea de informații și documente, evaluarea modelelor și solicitarea unor corecții.

Regulamentul permite și restricții, în condițiile stabilite. Explicațiile privind funcționarea și respectarea regulilor trebuie susținute cu elemente verificabile, nu doar cu prezentarea comercială a produsului.

În cazul furnizorilor de modele de uz general, plafonul amenzii pe care o poate aplica Comisia este de 15 milioane de euro sau de 3% din cifra de afaceri realizată anual la nivel mondial.

Se ia în considerare valoarea mai mare, în condițiile legii. Aceste limite privesc categoria respectivă de furnizori și nu reprezintă penalități automate pentru fiecare eroare.

În România, comunicarea ANCOM din 24 iulie 2026 a consemnat propunerea ca instituția să primească un rol de supraveghere și necesitatea legislației naționale pentru verificări și sancțiuni. Poziția descria situația de la acea dată; o pagină informativă sau un memorandum nu ține locul actului care atribuie efectiv competențe și stabilește proceduri. Persoanele afectate trebuie să îndrepte sesizarea către autoritatea competentă pentru sistemul și problema reclamate. Căile privind datele personale, protecția consumatorului sau contestarea unei decizii nu sunt înlocuite automat de AI Act.

Obiectul reclamației determină traseul relevant. Responsabilitățile trebuie delimitate în contracte și proceduri.