România are fonduri europene pentru apărare și tehnologie, dar duce lipsă de un plan concret

Poate cloud-ul susține dezvoltarea AI în România?

România se confruntă cu o provocare majoră: deține resurse financiare europene destinate domeniului apărării și al tehnologiei, dar îi lipsește un plan strategic concret pentru a le valorifica eficient. Această situație generează o întrebare fundamentală privind modul în care un stat situat pe flancul estic al continentului gestionează activele sale într-un context în care securitatea și inovația tehnologică au devenit indisolubil legate una de alta.

Deși țara noastră beneficiază de o poziție geografică strategică, a unei industrii IT competitive și de acces la fonduri considerabile din UE, există o fereastră de oportunitate care riscă să se închidă rapid dacă acțiunile nu sunt coordonate.

Investitorii internaționali au schimbat criteriile de selecție a locațiilor. Nu mai este suficient să oferi forță de muncă calificată și costuri reduse; acum, aceștia caută acces la energie la prețuri avantajoase, o infrastructură robustă de comunicații, stabilitate economică și, crucial, capacitatea statului de a lua decizii rapide și de a sprijini activ partenerii economici.

În această nouă ecuație, inteligența artificială, tehnologia cloud și apărarea națională nu mai sunt domenii izolate, ci se transformă în cele trei piloni ai aceleiași infrastructuri strategice.

În ceea ce privește inteligența artificială, România se află într-o poziție de retardare, un decalaj care nu mai poate fi justificat prin lipsa specialiștilor. În ultimii doi ani, discuțiile publice s-au axat preponderent pe modele teoretice, aplicații demonstrative și entuziasm, însă piața începe să penalizeze lipsa aplicațiilor concrete care să traducă tehnologia în impact economic vizibil.

Datele Eurostat din 2025 arată o realitate îngrijorătoare: doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați utilizează inteligența artificială, comparativ cu o medie europeană de 20%.

Astfel, România înregistrează cel mai scăzut nivel de adoptare din întreaga Uniune Europeană.

Situația este similară și pentru marile corporații, unde ponderea celor care folosesc AI era de 20,8%, în timp ce media europeană depășea 55%. Acest decalaj este cu atât mai greu de explicat cu cât sectorul IT românesc contribuie cu aproximativ 6,67% la produsul intern brut.

Explicația nu stă neapărat în deficitul de competențe umane, ci în lipsa fundației necesare pentru adoptarea tehnologiilor: date organizate corespunzător, sisteme interoperabile și procese interne pregătite pentru transformare.

Inteligența artificială generează valoare reală doar atunci când este integrată în activitatea de zi cu zi a organizațiilor, ceea ce impune existența unor date de calitate și a capacității de a redesena fluxurile de lucru.

Cloud-ul reprezintă infrastructura esențială care poate susține dezvoltarea AI în România. Pentru mediul privat, această tehnologie aduce scalare, flexibilitate și eficiență operațională. Pentru administrația publică, ea asigură continuitatea serviciilor și reziliența sistemelor. În contextul securității naționale, cloudul înseamnă controlul asupra datelor și capacitatea de a menține funcționale serviciile critice în caz de atac, defecțiuni majore sau crize geopolitice.

România nu are nevoie să aleagă între cloudul public și infrastructura proprie, ci trebuie să adopte arhitecturi hibride și distribuite, utilizând resursa potrivită pentru fiecare categorie de date și tip de aplicație.

Unele servicii pot fi optimizate în cloudul public, în timp ce altele, de la administrație până la apărare, necesită infrastructură privată cu un nivel ridicat de control. În piața locală există deja un exemplu relevant: infrastructura de cloud privat guvernamental implementată de Metaminds, cel mai mare integrator de soluții tehnologice pentru servicii digitale din regiune.

Proiectul se distinge prin amploarea sa, incluzând peste 500 de servere fizice, peste 80 de sisteme de stocare, mai mult de 300 de echipamente de rețea și patru centre de date clasificate Tier IV, alături de infrastructuri dedicate continuității operaționale și recuperării în caz de dezastru.

Este miza transferarea deciziei către algoritmi?

Valoarea acestei infrastructuri nu constă doar în dimensiunea sa fizică, ci în demonstrarea faptului că există o capacitate locală de a proiecta, implementa și opera sisteme în care disponibilitatea, securitatea și suveranitatea datelor sunt cerințe fundamentale, nu elemente adăugate ulterior. Acest aspect trimite un semnal important către economie: România nu este doar o piață de consum pentru tehnologie, ci poate deveni un centru regional pentru infrastructura digitală, administrarea serviciilor IT, securitatea și integrarea la scară largă.

Pentru ca aceste elemente să genereze investiții și dezvoltare economică, statul trebuie să acționeze ca un client strategic și predictibil, construind infrastructuri interoperabile cu o perspectivă clară asupra operării, securității și extinderii lor în timp.

Domeniul apărării a evoluat, devenind o industrie a rezilienței. În Europa, apărarea națională nu mai este privită exclusiv prin prisma achiziției de tehnică militară tradițională. Războiul din Ucraina a demonstrat că superioritatea militară depinde, în egală măsură, de date, comunicații și aplicații software. Apărarea modernă este, în esență, o industrie a rezilienței, unde se întâlnesc infrastructura de cloud și sistemele de comandă. Acestea au nevoie de integrare, reziliență și monitorizare permanentă.

Inteligența artificială adaugă un al treilea nivel acestei arhitecturi, contribuind la analiza volumelor mari de date, detectarea anomaliilor, sprijinirea deciziilor, mentenanța predictivă și procesarea rapidă a informațiilor.

Miza nu este transferarea deciziei către algoritmi, ci îmbunătățirea calității informațiilor pe baza cărora oamenii iau decizii: date complete, actualizate, corelate și disponibile la momentul potrivit. Prin programul european SAFE, România primește 16,68 miliarde de euro, a doua alocare ca mărime după Polonia, sub forma unui împrumut rambursabil în 45 de ani, din care prima tragere poate fi solicitată în octombrie.

Până la jumătatea verii fuseseră deja semnate contracte militare de aproximativ 7,5 miliarde de euro. Structura cheltuielilor relevă mai mult decât valoarea lor financiară: proiectele Ministerului Apărării pun accent pe apărarea antiaeriană, tehnologiile anti-dronă și protejarea infrastructurii critice.

Printre instituțiile beneficiare se numără Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul Român de Informații, ceea ce subliniază faptul că apărarea modernă depinde de rețele și date în aceeași măsură în care depinde de echipamente.

Întrebarea esențială este cât din această finanțare se va transforma în capabilități pe care România le poate opera, întreține și dezvolta singură după încheierea livrărilor. Numitorul comun al tuturor acestor direcții este capacitatea de a duce deciziile până la capăt. România trebuie să lege inteligența artificială, ca facilitator, cloudul, ca infrastructură, și planul rezilient de apărare națională într-o strategie coerentă. Privite împreună, aceste domenii au aceeași condiție de succes: capacitatea instituțiilor și a companiilor de a transforma deciziile în sisteme funcționale și sustenabile pe termen lung.

Finanțarea pentru apărare vine cu obligația rambursării, migrarea în cloud a fost legată de jaloanele PNRR, iar adoptarea inteligenței artificiale presupune schimbarea proceselor organizaționale, nu doar achiziția unor aplicații software. În toate aceste cazuri, diferența o fac oamenii care iau deciziile și rămân responsabili pentru rezultatele lor după semnarea contractelor și finalizarea proiectelor. Infrastructura cumpărată nu este suficientă dacă nu există competențe pentru operarea ei, capacitate de întreținere și o strategie clară de dezvoltare.

Dacă România va reuși să conecteze aceste investiții într-un ecosistem coerent, beneficiile pot depăși cu mult valoarea centrelor de date și a contractelor pentru tehnologie militară.

Țara poate atrage bugete de cercetare, furnizori cu grad ridicat de specializare, producție localizată și capital instituțional. Dacă acest proces va eșua, există riscul ca marile proiecte să rămână doar anunțuri, iar cea mai mare parte a valorii economice să fie captată de piețe care au un proces decizional mai rapid.

Legătura dintre tehnologie și leadership va fi discutată în cadrul conferinței IMPACT Bucharest, organizată pe 29 și 30 septembrie. Evenimentul va reuni sesiuni dedicate geopoliticii, inteligenței artificiale și leadershipului. Ovidiu Ghiman, CEO al Metaminds, va participa la o discuție despre leadership alături de Valentin Stănescu, Dell Technologies, într-o sesiune moderată de Mihai Melinescu, TVR.

De asemenea, Dragoș Costea și Răzvan Savu, din partea Metaminds, împreună cu Samer Al Jayyusi, Dell Technologies, vor aborda tema inteligenței artificiale din perspectiva cloudului și a apărării.