România întârzie în adoptarea AI față de vecinii din Europa Centrală

Vecinii sunt mai avansați decât noi?

România rămâne în spatele vecinilor din Europa Centrală când vine vorba de adoptarea inteligenței artificiale generativă. Datele arată clar că, deși există interes, utilizarea instrumentelor precum ChatGPT sau Microsoft Copilot este încă limitată.

Culture picks

Vodafone România se extinde dincolo de conectivitate, cu centre de date, cloud și servicii IoTOpenAI ataca Microsoft Office: noile aplicații AI care schimbă regulile birouluiDelaware propune prima companie americană condusă de inteligență artificialăFTC investighează riscurile AI ale OpenAI și Anthropic pentru consumatori

Conform raportului Global AI Diffusion, doar 18% dintre românii activi între 18 și 65 de ani folosesc aceste tehnologii. Acsta plasează țara pe locul 65 din 147 state analizate. Comparativ cu anul trecut, când rata era de 17,6%, progresul este minim – doar 0,4 puncte procentuale.

E semn de stagnare, nu de avansare.

În contraste, vecinii sunt mai avansați. În Cehia, 31,2% dintre adulți folosesc AI generativă.

In Polonia, cifra ajunge la 32,3%. În Ungaria, e chiar 33,3%. Gabriela Popescu, General Manager pentru Microsoft România, Moldova și CSI, spune că problema nu e lipsa de talenti sau bani.

E una de execuție.

Există o fractură evidentă între privat și public?

La un eveniment de presă, a explicat că e nevoie urgent de o strategie națională clară, cu un lider la nivel de stat care să coordoneze eforturile și să pună în aplicare o structurie instituțională solidă.

Există o fractură evidentă între sectorul privat și public. Afacerile au accelerat investițiile în AI și digitalizare, pentru a rămâne competitive și agile într-o economie în schimbare constantă.

Administrația publică, însă, merge mai încet.

Deși toate recunosc nevoia de modernizare, procedurile burocratice și ritmul lent al aprobărilor blochează progresul – mai ales în comparație cu alte state din zona CEER.

Pentru Microsoft România, e clar: viitorul nu depinde doar de resurse, ci de cum le transformăm în acțiuni. Fără o viziune unitară, o strategie exactă și un mecanism capabil să monitorizeze implementarea la nivel național, e greu să accelerezi. România are șansa să reducă spațiul față de standardele regionale – dar trebuie să treacă de la intenții la acțiuni concrete, bine coordonate și eficiente.