Tehnologie. Digital. Inovație.
Ai

Românul care a primit 2 milioane de euro pentru startup‑ul AI: „În loc să construim o închisoare pentru agent, îi facem

Descoperă povestea antreprenorului român care a obținut 2 milioane de euro pentru startup-ul său de AI și strategia sa unică de dezvoltare.

Românul care a primit 2 milioane de euro pentru startup‑ul AI: „În loc să construim o închisoare pentru agent, îi facem

O evoluție strategică neobișnuită pentru companie!

Intrarea pe scena tehnologică globală a devenit tot mai complexă, iar unul dintre cei mai tineri antreprenori români care au reușit să atragă atenția investitorilor internaționali este Laurențiu Ciobanu. Acesta a condus compania sa, Boxd, către o obținere remarcabilă de 2 milioane de euro în finanțare, o sumă care a consolidat poziția startup-ului său olandez într-un sector extrem de competitiv.

Discuțiile recente, desfășurate în cadrul episodului cel mai nou al podcastului „AI Business, AI Parte”, au evidențiat viziunea sa unică asupra modului în care inteligența artificială se integrează în procesele de dezvoltare software.

În loc de a trata agenții AI ca entități izolate care doar execută instrucțiuni rigide într-un mediu strict controlat, Ciobanu propune o metaforă organică: transformarea spațiului de lucru într-o grădină protejată, un refugiu sigur unde aceste entități digitale își pot duce viața profesională, dezvoltându-se și contribuind activ la proiecte complexe.

Boxd operează prin furnizarea unor infrastructuri specializate, adică „mașini virtuale”, concepute pentru a permite programatorilor și agenților AI să ruleze cod, să execute teste și să gestioneze fluxuri de lucru într-un mediu fluid. Această abordare diferă fundamental de modelul tradițional, deoarece compania nu se poziționează ca un simplu furnizor de sandbox-uri, mediile virtuale securizate destinate testării erilor fără a perturba fluxul principal.

Dimpotrivă, Ciobanu insistă pe ideea de a oferi direct calculatoare în cloud, un concept care schimbă perspectiva asupra modului în care interacționăm cu hardware-ul virtualizat.

În acest sistem, agentul nu este rulat în exterior și apoi trimis să execute comenzi într-o casetă închisă, ci funcționează integral în interiorul acelei instanțe virtuale.

Rezultatul este o eficiență remarcabilă: cu o singură comandă, utilizatorul poate genera un calculator complet în câteva milisecunde, accesibil printr-un link public, cu toate componentele preconfigurate și gata de utilizare imediată.

Istoria acestei companii nu este una liniară, ci reflectă o evoluție strategică importantă. Acum un an, entitatea se numea Little Cloud și opera ca o platformă de deployment, concentrându-se pe partea de producție, adică pe rularea aplicațiilor finale pentru utilizatorii finali.

Conceptul central al acelei perioade era reducerea drastică a timpului de execuție necesar pentru a servi același aplicație unui număr mare de utilizatori simultan, eliminând practic intervalul în care aplicația stă inactivă.

Deși această metodă reducea semnificativ costurile, Ciobanu recunoaște că a fost dificil să convingă dezvoltatorii să renunțe la obiceiurile consolidate în mediul de producție.

Astfel, folosind aceleași baze tehnologice, compania a efectuat un pivot major către segmentul de development, un domeniu în care rezistența la schimbare este mult mai mică și adoptarea este mai naturală.

O provocare majoră identificate de fondator este percepția pe care o au companiile față de integrarea inteligenței artificiale în fluxurile lor de lucru. Multe organizații tratează această tranziție ca pe un „challenge” (provocare), motivate de frica de a rămâne în urmă în fața competiției. Totuși, pe piață există și jucători de talie considerabilă, prezenți de mult timp în industrie, care dețin o bază solidă de utilizatori și care se tem că AI-ul ar putea disloca sistemele deja funcționale.

Această tensiune creează un cerc vicios: lipsa de încredere duce la neutilizare, dar încrederea nu se poate forma decât prin utilizare extinsă.

Ciobanu subliniază că pentru a depăși această barieră, este necesar ca mai mulți oameni să adopte tehnologia, creând astfel un efect de rețea care validează soluția.

Boxd intră într-o fază de expansiune accelerată!

Pe plan operațional, Laurențiu Ciobanu mărturisește că Boxd se află într-o fază de expansiune accelerată, atât la nivel tehnologic, cât și comercial.

Compania caută constant noi talente pentru a completa echipa, recunoscând faptul că ritmul de creștere al afacerii este uneori mai rapid decât capacitatea internă de absorbție a noilor clienți.

Printre cele mai mari cheltuieli ale startup-ului nu se numără salariile angajaților sau costurile de operare administrative, ci infrastructura pe care se rulează aceste mașini virtuale.

Aproximarea costurilor a impus o flexibilitate în alegerea partenerilor tehnologici; Ciobanu menționează că a schimbat furnizorii de cloud în mai multe rânduri și că nu a optat pentru construirea unui propriu centru de date, în principal din cauza creșterii prețurilor pentru componente de memorie.

Strategia actuală implică căutarea unor furnizori capabili să ofere servicii de tip „bare metal” (servere fizice, nu virtuale) la un cost care să permită menținerea unei marje profitabile.

Experiența de a conduce un startup de infrastructură hardware în Europa este descrisă de Ciobanu ca fiind destul de dificilă. El observă că majoritatea startup-urilor din acest sector nu își au sediul în Europa, iar în domeniul instrumentelor pentru dezvoltatori („developer tools”), știe de doar un singur startup românesc care a obținut un succes notabil, un fapt care ilustrează dificultatea pieței locale.

Găsirea clienților în continent este o sarcină anevoioasă, cu atât mai mult dacă ne referim la piața din România.

Fondatorul exprimă dorința ca ar exista o sută sau chiar o mie de startup-uri în România care să aibă nevoie de sandboxing sau de instrumente de dezvoltare remote, dar realitatea este că Situația este similară și în restul Europei, motiv pentru care o proporție semnificativă a clienților Boxd provine din Statele Unite, o regiune în care compania intenționează să își deschidă propriile facilități de servere pentru a opera local.

Un alt aspect critic al ecosistemului financiar este discrepanța dintre finanțările disponibile în Europa și cele din America. Ciobanu punctează că avem un singur laborator de inteligență artificială major în Europa, Mistral, care a strâns recent o sumă de aproximativ 3 miliarde de euro, o performanță celebrată ca fiind cea mai mare rundă de investiții din continent.

În contrast, compania americană Anthropic a reușit să ridice 50 de milioane de dolari într-o singură rundă, desfășurată chiar săptămâna trecută, ilustrând diferența de ritm și de volum a capitalului disponibil în cele două regiuni.

În ceea ce privește consiliile adresate antreprenorilor tehnologi români, Laurențiu Ciobanu oferă o perspectivă optimistă, dar realistă. Programatorii nu ar trebui să se teamă de dispariția industriei lor ca urmare a integrării AI, deoarece oamenii sunt încă în plin proces de adaptare și vor prelua roluri diferite în viitor.

Pentru cei care visează să își înființeze propria afacere în tehnologie, mesajul este clar: trebuie ca fondatorilor să le placă efectiv tehnologia. Dacă motivația este doar banii sau orice alt factor extern, este mai bine să nu începi. Viața unui fondator de startup este o luptă zilnică intensă, cu zile de muncă de 12 până la 16 ore, repetând aceleași tipuri de activități.

Startup-ul va deveni o parte intrinsecă a vieții tale personale, iar echilibrul dintre muncă și viață privată („work-life balance”) este, în opinia sa, un mit în contextul întreprinderilor tehnologice emergente.

Articolul se încheie cu o notă privind sursele, citatele fiind ușor ajustate pentru claritate, iar podcastul video integral fiind disponibil pe platforma YouTube.

More stories:

Content written by Răzvan Tătaru for stiri-blockchain.ro editorial team, AI-assisted.

Share:

Leave a comment