UE a selectat opt echipe pentru competiția de tehnologii militare cu inteligență artificială

Ce aplicații AI au fost vizate în programul EUDIS?

Opt echipe din Uniunea Europeană au fost alese pentru a participa la programul de mentorat EUDIS, după ce s-au impus în cadrul competiției de tehnologii militare cu inteligență artificială. Această inițiativă, parte integrantă a Schemei de Inovare în Domeniul Apărării, are ca scop principal facilitarea accesului startup-urilor și a întreprinderilor mici și mijlocii către piața europeană de apărare.

Competiția, desfășurată în octombrie 2026, a adunat un număr semnificativ de participanți și a generat o gamă variată de soluții tehnice destinate să Evenimentul s-a desfășurat simultan în opt țări: Austria, Cipru, Irlanda, Italia, Letonia, Norvegia, Portugalia și Suedia, în perioada 15-17 octombrie 2026.

La acest maraton de inovație au luat parte 558 de persoane, reprezentând o amestecare de startup-uri, IMM-uri, companii tehnologice, universități și centre de cercetare. În total, au fost prezentate 148 de soluții, dintre care doar opt au fost selectate pentru a continua în faza de mentorat.

Tema centrală a ediției a fost autonomia pe câmpul de luptă, cu accent pe funcționarea fără dependență de semnalele de navigație prin satelit.

În Austria, echipa Irnas Technologies a câștigat cu o soluție de fuziune de date din mai mulți senzori. Scopul tehnologiei este reducerea acumularii erorilor în sistemele de navigație autonomă, asigurând funcționarea corectă chiar și în absența semnalului GNSS. În Cipru, Axioniq a dezvoltat o platformă de comandă și control pentru flote de drone autonome. Sistemul folosește o dronă de recunoaștere pentru identificarea inițială a amenințărilor, urmată de un grup de drone care localizează și urmăresc ținta din mai multe unghiuri, păstrând controlul uman asupra deciziilor critice.

Această soluție are potențial de aplicare și în misiuni civile, precum căutarea și salvarea persoanelor dispărute sau intervențiile în urgențe.

Echipa din Irlanda, afilată cu Universitatea din Dublin (UCD), a propus o rețea de drone echipate cu microfoane direcționale. Aceste dispozitive sunt capabile să detecteze activități suspecte și să identifice obiective specifice, inclusiv buncăre.

Dronele funcționează prin o metodă de deplasare coordonată, explorând succesiv o anumită zonă, chiar și fără acces la semnalul de navigație prin satelit. O atenție deosebită a fost acordată utilizării componentelor cu costuri reduse, pentru a face tehnologia accesibilă unui spectru mai larg de clienți.

În Italia, Elika Technologies a prezentat un interceptor electric de mare viteză, conceput pentru combaterea amenințărilor aeriene, în special a dronelor de tip Shahed sau Geran. Potrivit datelor oficiale, acest sistem atinge viteze care depășesc 650 km/h. Tehnologia integrează date din mai mulți senzori și folosește componente disponibile comercial, facilitând o desfășurare rapidă în teren.

În Letonia, startup-ul Detexity a dezvoltat soluții pentru detectarea și neutralizarea dronelor FPV, inclusiv a celor controlate prin fibră optică, care sunt greu de urmărit prin metodele clasice de detecție a semnalelor radio.

Soluția letonă include senzorul OrbiScan, bazat pe o cameră neuromorfică de mare viteză, capabilă să identifice obiecte în mișcare rapidă. În cadrul competiției, echipa a construit și prototipul RapidSentinel, o turelă automată destinată a fi utilizată alături de arme de foc convenționale. Prelucrarea datelor se face local, folosind inteligență artificială, fără necesitatea de a se conecta la servicii de cloud. În Norvegia, echipa Vale a creat un sistem de supraveghere a zonelor de coastă, care combină radare, camere video și inteligență artificială.

Cum detectează platforma norvegiană navele fără transponder activ?

Platforma norvegiană este capabilă să detecteze și să urmărească navele, inclusiv cele care nu au transpondere active, și să transmită informațiile către unități militare printr-o platformă digitală comună. Tehnologia a fost validată într-un exercițiu al Gărzii Naționale norvegiene. În Portugalia, UB ROBOTICS a dezvoltat software-ul UBR Brain, care permite unui singur operator să coordoneze simultan mai multe tipuri de roboți autonomi. Sistemul gestionează roboți tereștri, drone și roboți umanoizi, inclusiv modelul G1.

Comunicațiile dintre acești roboți sunt directe, prin radio, permitând navigația și schimbul de informații fără dependență de GPS sau de rețelele de comunicații convenționale. În Suedia, echipa Ententee a prezentat un grup de drone autonome care se auto-organizează pentru detectarea, urmărirea și confirmarea amenințărilor aeriene. Sistemul fuzionează datele provenite de la camere video, senzori în infraroșu și microfoane direcționale pentru a identifica diferite tipuri de drone, inclusiv cele mici sau cele care zboară la altitudini reduse.

Algoritmii de coordonare permit dronelor să își ajusteze automat pozițiile pentru a menține urmărirea țintelor.

La nivel european, ediția din toamna anului 2026 a inclus două provocări tehnice majore. Prima s-a concentrat pe navigația fără semnal GNSS, cerând dezvoltarea sistemelor autonome capabile să funcționeze fără acces la servicii de poziționare prin satelit.

Participanții au explorat utilizarea senzorilor instalați direct pe dispozitive și a sistemelor de percepție în timp real pentru orientarea și deplasarea autonomă. A doua provocare a vizat coordonarea grupurilor de drone și roboți autonomi, astfel încât mai multe dispozitive să poată colabora pentru îndeplinirea misiunilor.

Aplicațiile vizate au inclus recunoașterea, transportul de echipamente, cartografierea, urmărirea obiectivelor și operațiunile de căutare și salvare.

Fiecare țară gazdă a adăugat provocări suplimentare, adaptate la prioritățile naționale din domeniul apărării și la necesitățile operaționale locale. Pentru echipele câștigătoare, se deschide o fază de mentorat de două luni, în cadrul programului EUDIS. Acest program are ca scop transformarea prototipurilor în produse viabile pentru sectorul de apărare.

Participanții beneficiază de sprijin pentru dezvoltarea produselor, elaborarea strategiilor de afaceri și poziționarea pe piață. Programul include o sesiune intensivă de pregătire pentru dezvoltarea afacerilor în industria apărării și întâlniri cu reprezentanți ai ecosistemului european de profil. Echipele vor putea testa propunerile în raport cu cerințele potențialilor clienți, dezvolta modele de afaceri și se pregăti pentru prezentări în fața investitorilor. Spre deosebire de alte competiții care se concentrează exclusiv pe generarea de idei noi, EUDIS Defence Hackathon permite și participarea startup-urilor și IMM-urilor care dețin deja tehnologii și doresc să le adapteze la cerințele sectorului de apărare.

Pe parcursul competiției, participanții au avut acces la mentori, specialiști și reprezentanți ai organizațiilor din domeniul apărării, precum și la rețele de inovare, universități și institute de cercetare. EUDIS Defence Hackathon face parte dintr-o inițiativă mai amplă, susținută prin Fondul European de Apărare. Programul urmărește conectarea startup-urilor și IMM-urilor cu instituțiile și companiile din industria europeană de apărare.

În cele cinci ediții organizate până în prezent, competiția a reunit peste 2.000 de participanți, în cadrul a 38 de evenimente desfășurate în state membre ale Uniunii Europene și în Norvegia. La ediția din primăvara anului 2026, organizată sub tema apărării spațiului aerian, printre câștigători s-a numărat și echipa Sky Hunter din România. Această echipă a dezvoltat un sistem modular de apărare împotriva dronelor care zboară la altitudini reduse. Soluția românească utilizează senzori optici și acustici, inteligență artificială și drone de interceptare lansate din sisteme automate.

Toate detaliile despre echipele câștigătoare și tehnologiile dezvoltate sunt accesibile pe site-ul oficial al competiției.