40% dintre startup-urile europene vizează extinderea internațională

De ce pleacă startup-urile?

Conform datelor prezentate de Tanuja Randery, directorul regional pentru EMEA al AWS, într-un interviu acordat agenției Reuters, o proporție semnificativă de startup-uri europene își analizează opțiunile de ieșire din continent. Aproximativ 40% dintre aceste companii iau în calcul relocarea sau dezvoltarea în afara regiunii, iar la firmele cu ritmuri de creștere accelerate, acest procent urcă peste jumătate.

Este important de notat că cifrele reflectă o intenție declarată, nu o mișcare masivă de mutări deja finalizată.

Dezbătrea centrală se axează pe capacitatea pieței europene de a oferi resurse financiare, infrastructură tehnică și un cadru legal capabil să rețină și să susțină creșterea firmelor autohtone.

Situația României este marcată de o provocare duală. Statul are potențialul de a atrage companii externe care caută reducerea costurilor operaționale, dar startup-urile naționale riscă să își orienteze eforturile către alte piețe dacă acolo găsesc capital mai accesibil și mecanisme de sprijin pentru expansiune.

Printre principalele motive invocate de fondatori pentru a lua în calcul plecarea se numără lipsa aprofundată a finanțării și a suportului pentru dezvoltare, elemente pe care aceștia consideră că nu le găsesc în cantitate suficientă în Europa.

Cât costă burocratia?

Pentru companiile aflate în faza de scalare, disponibilitatea capitalului este la fel de crucială ca și alegerea jurisdicției de înregistrare. Accesul la fonduri determină capacitatea de a angaja talente, de a rafina produsele și de a penetra segmente noi de piață.

Presiunea burocratică rămâne un factor major de frânare.

Tanuja Randery a menționat estimarea conform căreia anumite entități europene ar putea destina până la 40 de cenți din fiecare euro generat pentru a respecta cerințele de conformare legală, în detrimentul investițiilor directe în tehnologie.

Această cifră rămâne o proiecție a directorului AWS, nu o metrică oficială universală a costurilor administrative.

Deoarece Reuters nu a detaliat metodologia exactă a cercetării AWS sau mărimea eșantionului de companii chestionate, datele prezentate trebuie interpretate ca rezultatul unei studii corporate, nu ca o statistică demografică exhaustivă a întregului sector tehnologic european. Totuși, povara regulamentară se suprapune asupra unor obstacole structurale existente.

AI: strategie sau modă?

Europa se află într-o cursă intensă cu Statele Unite și China pentru supremacia în domeniul inteligenței artificiale, însă se lovește de limitări energetice și de rețea, precum și de o dependență critică de modele și tehnologii concepute în afara continentului.

În ceea ce privește adoptarea tehnologiilor avansate, Randery a subliniat că mai mult de jumătate dintre companiile europene integrează deja elemente de inteligență artificială în operațiunile lor.

Cu toate acestea, doar un sfert dintre ele deține o strategie coerentă de AI, un model de guvernanță clar și investiții substanțiale în procese care să revizioneze fundamental modurile de lucru. Distincția dintre utilizarea sporadică a instrumentelor și integrarea lor sistemică devine un factor decisiv pentru avantajul competitiv.

Firmele care nu reușesc să transforme experimentele pilotate în produse mature și fluxuri operaționale stabile riscă să fie depășite de concurenții care alocă resurse către infrastructură, specializare umană și implementarea AI la scară largă.

Directorul AWS a identificat inferența AI – etapa în care modelele deja antrenate sunt utilizate pentru generarea de rezultate în aplicații live – drept un domeniu prioritar pentru investițiile europene. Ea a susținut necesitatea accelerării dezvoltării tehnologice fără a neglijă protocoalele de siguranță. În contextul românesc, avantajul competitiv reprezentat de costurile reduse poate funcționa ca un magnet pentru firmele care își caută o bază de operațiuni pe continent.

Totuși, această economie nu compensează automat deficitul de finanțare pentru companiile locale care aspire la creștere.

Cum se acoperă golurile de finanțare?

Dacă accesul la capitaluri și la piețe vaste este mai fluid în alte jurisdicții, fondatorii vor evalua mutarea sediului central sau a departamentelor cheie. Pentru a atenua acest efect, au fost lansate inițiative specifice de finanțare.

Guvernul României, în parteneriat cu Fondul European de Investiții, a creat „Innovation Romania Holding Fund”, alocând până la 100 de milioane de euro pentru susținerea fondurilor de tehnologie, a acceleratorilor și a investițiilor mixte.

Acest instrument vizează explicit golurile de finanțare din fazele incipiente ale ecosistemului local.

Prezența acestui fond nu garantează automat că toate startup-urile vor obține fondurile necesare extinderii, dar reprezintă un pas important.

La nivel european, Comisia a publicat în anul 2025 o strategie dedicată startup-urilor și companiilor inovatoare, încercând să creeze un cadru coerent pentru a reține talentul și capitalul în regiune.