Atacul cibernetic ANCPI, eșecul securității instituționale

Securitatea cibernetică a României e o iluzie, nu-i așa?!

SRI a reamintit că responsabilitatea principală pentru o securitate cibernetică solidă cade în sarcina fiecărei instituții care gestionează infrastructuri digitale, rețele și aplicații publice. Chiar și cele mai avansate sisteme de securitate devin inutile în fața atacurilor care exploatează lipsa unor măsuri elementare de protecție. E ironic, având în vedere investițiile considerabile – aproximativ 2,5 miliarde de lei în 18 luni, majoritatea din fonduri europene – în tehnologie și securitate cibernetică.

Cu toate acestea, SRI nu a oferit exemple concrete de atacuri prevenite grație acestor investiții. De asemenea, a rămas neclar dacă informațiile vizate de atac erau clasificate.

Responsabilitatea securității: Cine e de vină?

ANCPI face parte din cele aproximativ 122 de infrastructuri de interes național incluse în programul de protecție cibernetică „ȚIȚEICA 3”, derulat de SRI și finanțat prin PNRR. Acest program, încă în faza de implementare, promite un set cuprinzător de măsuri de securitate cibernetică. Însă SRI nu a detaliat ce măsuri erau active la Cadastru în momentul atacului.

Astfel, incidentul scoate la iveală o problemă fundamentală: absența unor măsuri de bază de protecție poate anula eficiența oricărei arhitecturi de securitate, oricât de sofisticată ar fi ea.

Declarațiile SRI, transmise Ziarului Financiar, subliniază o realitate dură: chiar și în contextul unor programe ample de securitate, eșecul de a implementa și respecta protocoalele fundamentale de protecție la nivel instituțional poate avea consecințe severe. Acestea afectează nu doar instituția în sine, ci și sectoare economice vitale, așa cum am văzut cu piața imobiliară.