Băncile își modernizează sistemele de plată pentru comerțul cu inteligență artificială

Se poate moderniza fără un calendar fix în instituțiile financiare?

Recent, bancherii se concentrează pe actualizarea sistemelor de plată pentru a gestiona tranzacții care ar putea fi inițiate de software, în loc de oameni. Această posibilitate transformă cerințele pentru tehnologia din spatele plăților.

Caio Reis, vicepreședinte al strategiei la Thales, a discutat cu PYMNTS despre impactul pe care inteligența artificială îl are asupra achizițiilor.

Potrivit lui Reis, utilizarea AI în procesul de cumpărare este un aspect central al mai multor tendințe, precum autentificarea, credențialele de plată, tokenizarea și comerțul fără parolă.

El a subliniat că utilizatorii deja folosesc inteligența artificială generativă pentru a cerceta produse și a compara prețuri, dar un pas semnificativ ar fi atunci când AI va putea finaliza o achiziție în mod autonom. „Ceea ce lipsește acum este capacitatea de a efectua plăți de unul singur,” a menționat Reis.

„Astfel, emitenții trebuie să fie pregătiți să accepte aceste plăți, care necesită o autentificare corespunzătoare.” Paskey-urile de plată, autentificarea fără parolă și tokenizarea vor deveni parte integrantă a infrastructurii necesare pentru a susține acest model, a adăugat el.

Pentru instituțiile financiare, modernizarea nu ar trebui să se limiteze la un calendar fix, ci să vizeze crearea unei arhitecturi de plăți capabile să integreze rapid noi capacități comerciale. Reis estimează că băncile au o fereastră de 18 până la 24 de luni pentru a se pregăti pentru ceea ce el numește „comerțul identitar”, inclusiv partenerii și tehnologiile necesare.

Cum influențează competiția modernizarea instituțiilor financiare?

Pe lângă toate acestea, competiția a devenit un alt factor important, având în vedere că consumatorii aleg tot mai mult FinTech-uri și neobănci pentru relațiile lor bancare principale. Reis este precaut în privința proiectelor de tip „lift and shift”, care mută aplicații existente în cloud fără a le modifica arhitectura de bază. Deși aceste migrații pot reduce costurile de găzduire, ele păstrează multe dintre datoriile tehnice și funcționale originale.

Modernizarea ar trebui să includă cicluri mai scurte de lansare a software-ului, costuri operative mai mici și o arhitectură care să permită furnizarea rapidă de servicii noi clienților.

Reis a comparat ciclurile de lansare de câteva săptămâni cu medii de veche generație în care actualizările software erau efectuate doar de două ori pe an.

Totuși, modificarea arhitecturii aduce și riscuri. Reis a subliniat complexitatea integrării ca un risc major, în special atunci când băncile încearcă să conecteze noi tehnologii cu un număr mare de sisteme existente.

De asemenea, băncile trebuie să gestioneze riscurile de migrare, având în vedere că în anumite cazuri poate fi necesară o înlocuire completă, în timp ce alte instituții pot migra portofolii individuale pe parcursul mai multor ani.

O altă metodă propusă este separarea experienței clientului de backend, permițând băncilor să modernizeze anumite cazuri de utilizare în timp ce infrastructurile mai vechi și mai noi coexistă.

Astfel, partea vizibilă pentru utilizatori poate suferi modificări înainte ca toate componentele de suport să fie complet actualizate.