Ce secrete ascunde microcipul noii cărți de identitate românești

Ce poți face cu noul act electronic?

Securitatea digitală revine în discuție odată cu noua generație de acte de identitate. Întrebarea de pe buzele tuturor este ce ascunde, de fapt, microcipul din plastic.

Potrivit analizelor recente publicate de Digi24, noul document electronic vine la pachet cu un set complex de date personale, biometrice și certificate digitale. Vestea bună pentru cei care se tem de urmărire este că cipul exclude categoric funcțiile de geolocalizare sau istoricul deplasărilor.

Accesul la aceste informații este blocat prin protocoale criptografice avansate și reguli stricte de autorizare.

În plus, tinerii care au împlinit 14 ani pot opta oricând pentru o variantă simplificată a actului, fără cip.

Ce date sunt ascunse în memoria cipului?

Cartea electronică de identitate (CEI) îți dă libertatea să te autentifici în diverse sisteme informatice, să folosești semnătura electronică și să îți schimbi domiciliul online, fără să mai bați drumul pe la evidența populației pentru un nou act. În schimb, varianta clasică vine fără aceste avantaje și, cel mai important, nu te ajută să călătorești în străinătate.

Dincolo de ce vezi cu ochiul liber pe fața documentului, cipul ascunde un dosar digital plin.

Pe lângă nume, prenume, sex, cetățenie, data nașterii, semnătură și fotografie, găsești aici și prenumele părinților, locul nașterii, adresa de domiciliu sau mențiunea „fără domiciliu în România”, plus adresa de reședință.

O noutate importantă este că adresa nu mai este tipărită fizic pe card, ci poate fi actualizată direct în sistem.

În plus, Ministerul Afacerilor Interne oferă gratuit certificate pentru autentificare și semnătură electronică avansată.

Cum sunt protejate datele biometrice?

Dacă vrei o semnătură electronică calificată, o poți obține ulterior, contra cost, de la un furnizor acreditat, cu condiția să ai capacitate deplină de exercițiu.

Poza și amprentele a două degete ajută exclusiv la verificarea identității și a autenticității actului. Sistemul compară datele tale de pe loc cu cele din cip.

Vestea liniștitoare este că imaginile amprentelor folosite la producție sunt șterse automat imediat ce ridici actul. Dacă lași documentul nepreluat, ștergerea se produce automat după trei luni de la data programată. Ministerul de Interne dă asigurări că datele șterse devin imposibil de recuperat.

Citirea datelor se face prin tehnologie contactless, pe distanțe scurte, sub standardul internațional ISO/IEC 14443. Zona generală a cipului este păzită de protocolul Basic Access Control. Ca să citești datele, ai nevoie de scanarea optică a zonei MRZ sau de introducerea codului CAN format din șase cifre, tipărit chiar pe card. Orice transfer de date între act și cititor este strict criptat.

Pentru logarea într-un sistem informatic, totul este securizat cu un PIN de patru cifre.

Ce niveluri de securitate există?

Ghidul oficial al MAI o spune clar: „Nu este posibilă citirea CEI fără știrea ta.” Amprentele și poza sunt ascunse într-o zonă și mai sigură, protejată prin protocolul Extended Access Control, unde au acces doar autoritățile statului, cum ar fi poliția, serviciile de securitate sau cei de la imigrări.

Lista completă a datelor este bătută în cuie prin OUG nr. 97/2005.

Pentru cei care refuză tehnologia, varianta simplă a cărții de identitate rămâne o opțiune valabilă de la 14 ani.

Aceasta atestă cine ești doar pe teritoriul României, dar te lasă fără pașaport electronic, fără semnătură digitală și fără posibilitatea de a-ți schimba adresa de pe bancomat sau din fotoliul de acasă.