Cercetătoare română premiată pentru teza care detectează depresia din textele online

Ce este procesarea limbajului natural?

Distincția internațională a revenit unei cercetătoare române pentru lucrarea sa de doctorat consacrată procesării limbajului natural.

Societatea Spaniolă pentru Procesarea Limbajului Natural (SEPLN) a desemnat-o pe Ana-Maria Bucur ca beneficiar al premiului pentru cea mai excelentă teză din acest domeniu, o recunoaștere considerată printre cele mai importante la nivel mondial.

Tema centrală a studiului a fost exploatarea tehnologiilor de inteligență artificială pentru a semnala, în stadii incipiente, indicii ale depresiei și a altor afecțiuni psihice, prin intermediul analizei riguroase a conținuturilor textuale, vizuale și video publicate pe platformele de socializare.

Conform unui anunț difuzat marți către comunitatea antreprenorială de pe StartupCafe. ro, cercetătoarea a colaborat cu un grup de specialiști internaționali pentru a construi modele algoritmice capabile să interpreteze nuanțele limbajului și dinamici comportamentale din mediul digital.

Aceste instrumente au scopul de a detecta tipare specifice legate de depresie, comportamente de auto-vătămare sau dependențe de jocuri de noroc, elemente care pot semnala disfuncții în sfera sănătății mintale. Soluțiile digitale de screening astfel create nu vizează înlocuirea clinicianului, ci pun la dispoziția specialiștilor date suplimentare, facilitând descoperirea precoce a pacienților care necesită o evaluare detaliată.

Ana-Maria Bucur a exprimat mândria sa față de recunoașterea internațională, subliniind dorința sa inițială de a crea instrumente AI care să funcționeze ca un suport pentru diagnosticul timpuriu. Ea consideră că tehnologia joacă un rol crucial în dematerializarea barierei către ajutor, atâta timp cât este utilizată ca un element complementar, nu ca o substituire a expertizei profesionale.

Contextul statistic global subliniază urgența acestei probleme: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) raportează că, în anul 2024, aproximativ 322 de milioane de indivizi din toată lumea erau afectați de depresie, o cifră care echivalează cu circa 5,2% din populația adultă.

Statisticile arată urgența problemei!

Într-o perspectivă largă, o analiză a inițiativei Global Burden of Disease, care acoperă date din 204 țări și teritorii și a fost publicată în 2026 în revist The Lancet, estimă că numărul persoanelor care trăiesc cu o tulburare mintală a atins nivelul de 1,17 miliarde în anul 2023.

Procesarea limbajului natural (NLP), ramură a inteligenței artificiale dedicate analizării și prelucrării discursului uman, a servit ca fundament metodologic pentru cercetarea Anei-Maria Bucur. Metodelor dezvoltate le permit conversia textelor online în structuri de date analizabile, evidențiind frecvența lexicală, asocierea cuvintelor, categoriile gramaticale, subiectele abordate și fluctuațiile emoționale în timp.

Analiza a comparat modul în care persoanele diagnosticate cu depresie utilizează substantivul, verbul, pronumele și adjectivul, față de cele fără această afecțiune.

Rezultatele indică faptul că utilizarea frecventă a pronumelui la prima persoană sugerează o introspecție excesivă, în timp ce predominanța verbelor la timpuri trecute poate reflecta ruminarea experiențelor anterioare.

De asemenea, scăderea frecvenței verbelor la viitor este corelată cu o diminuire a capacității de a anticipa plăcerea.

Pe de altă parte, persoanele fără depresie menționează mai des surse de bucurie legate de activități individuale precum cumpărături, sport sau jocuri video, pe când cele afectate de depresie asociază momentele pozitive cu interacțiunile sociale, cu familia și prietenii. Deși postările cu ton pesimist au un profil lingvistic negativ clar, expresiile rare de optimism par a indica mecanisme de reziliență și adaptare.

Motivația personală a cercetătoarei s-a cristalizat în 2020, odată cu declanșarea pandemiei, care a accentiat criza sănătății mintale globale.

Ana-Maria a observat o creștere alarmantă!

Ana-Maria a observat o creștere a prevalenței problemelor și o lipsă a accesului la specialiști pentru screening, ceea ce i-a determinat să exploreze potențialul tehnologic de a ameliora această povară.

Teza sa, intitulată „Abordări computaționale pentru detectarea tulburărilor de sănătate mintală din texte, imagini și videoclipuri de pe rețelele sociale”, a fost inițiată în cadrul Școlii Interdisciplinare de Studii Doctorale a Universității din București, fiind apoi dezvoltată în cotutelă cu Universitat Politècnica de València, sub îndrumarea profesorilor Liviu Dinu și Paolo Rosso.

Activitatea științifică în acest domeniu, începută în 2020, s-a concretizat prin publicarea a peste 40 de lucrări academice.

Liviu Dinu, profesor la Departamentul de Informatică al Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Tehnologii pentru Limbajul Uman, a evidențiat importanța premiului nu doar ca validare a calității lucrării, ci și ca dovadă a capacitatea cercetării românești de a contribui la frontierele inteligenței artificiale. Pentru sistemul doctoral din România, astfel de realizări confirmă că studiile universitare pot genera impact și vizibilitate pe scena internațională.

Din punct de vedere academic, teza a beneficiat de mențiunea „Cum Laude” din partea Universitat Politècnica de València și de distincția „Excelent” (Summa Cum Laude) din partea Universității din București.

Este esențial de reținut că în domeniul sănătății mintale, rezultatele generate de aceste algoritme nu constituie un diagnostic clinic final, nici o declarație directă despre starea psihică a individului. Modelele identifică, în schimb, tipare statistice și lingvistice asociate anumitelor patologii, care pot servi drept indicatori inițiali pentru a orienta o evaluare profesională. În prezent, Ana-Maria Bucur își desfășoară activitatea ca cercetător postdoctoral la Università della Svizzera italiana, din Lugano, Elveția. Interesele sale de cercetare se concentrează pe continuarea dezvoltării modelelor computaționale pentru înțelegerea proceselor mintale.

O direcție nouă, adoptată recent, explorează diferențele de limbaj între persoanele cu probleme de sănătate mintală, în funcție de contextul cultural specific.