Escrocii imită bancheri, polițiști și inspectori ANAF la telefon pentru a fura date de la victime

Cum ne protejăm de fraudele digitale?

La 14 iulie, ING Bank Romania, impreuna cu Directia Nationala de Securitate Cyberica (DNSC), Politia Romana si Institutul Roman de Îmbătrânire Activa, au organizat ING Safe Talks, o noua intalnire dedicata informării publicului cu privire la cele mai recente metode de fraudare digitala, potrivit unei comunicări a Bancii, care adauga: Pentru prima dată, înşelăciunile telefonice sunt în capul listei fraudelor. Dintre incidentele totale raportate de DNSC în prima jumătate a anului, 42% au fost fraude telefonice (Viking), 14% au fost fraude phishing și 13% au fost fraude SMS (miză).

La nivel naţional, în prima jumătate a anului 2026, la nivelul tuturor structurilor de investigaţii penale din cadrul Poliţiei Române (responsabil pentru investigarea criminalităţii informatice şi împotriva sistemelor informatice), au fost înregistrate aproximativ 15 000 de cazuri penale.

La sfârşitul lunii iunie, la nivel naţional, aproximativ 72 000 de dosare au rămas în aşteptare.

La 1 ianuarie 2026 au fost înregistrate 67.000 de dosare, potrivit reprezentanţilor Direcţiei Poliţiei Române pentru Investigaţii Criminale.

ING Bank, DNSC și Institutul Român pentru Îmbătrânire Active solicită o vigilență sporită în fața fraudei digitale.

La evenimentul ING Safe Talks, au fost discutate cele mai recente sisteme de fraudă digitală, întrucât românii au reacționat de peste 50 de ani, iar seniorii la fraudă și noi funcționalități au fost lansate din ecosistemul ING Safe dedicat prevenirii fraudei.

Cât de vulnerabili suntem în fața fraudei digitale?

La eveniment: Alin Becheanu, şef de monitorizare şi prevenire a fraudei, ING Bank Romania Mihai Rotariu, Director Direcţia Comunicare, Marketing şi Media al Direcţiei Naţionale de Securitate a Cyberelor (DNSC) Alexandra Dobre, Fondator, Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă Direcţia Investigaţii Criminale, Şeful Poliţiei Române de Control al Crimelor Informatice, DGPMB Adelina Brancig, Product Lead, ING Bank România Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, dar tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv folosind instrumente de inteligenţă artificială.

În acelaşi timp, ei stăpânesc din ce în ce mai mult tehnicile de inginerie socială, prin care îi conving pe oameni să le furnizeze date, să le trimită bani sau să instaleze aplicaţii maliţioase. Apoi, noi, utilizatorii, trebuie să acordăm atenţie la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare încercare de fraudă - emoţie, urgenţă, urmate de cererea de date.

Inițiative precum cele de astăzi, în care ING, DNSC, Poliția Română, societatea civilă și presa din România discută împreună cele mai recente scenarii și povești folosite în tentativele de fraudă sunt esențiale - prevenirea rămâne la fel de importantă ca reacția la atacurile cibernetice. - Mihai Rotariu, Director Comunicare, Marketing şi Media, Direcţia Naţională de Securitate Cyber (DNSC). Peste 6 din 10 români 50 + identifică faptul că băncile sunt cele mai cunoscute metode de fraudă în timpul evenimentului ING Safe Talks, primul studiu național privind frauda financiară online în rândul persoanelor peste 50 de ani a fost lansat.

Peste 6 din 10 persoane cu vârsta peste 50 de ani declară că au experimentat cel puțin un tip de fraudă cibernetică, în timp ce doar 37% spun că nu s-au confruntat niciodată cu o astfel de situație.

În medie, persoanele în vârstă cunosc 7 dintre cele 13 tipuri de fraudă analizate în studiu. Potrivit studiului, românii cu vârste mai mari de 50 de ani cunosc în medie 7 dintre cele 13 tipuri de fraudă analizate în studiul național: 66% dintre respondenți declară că au auzit de mesaje false sau apeluri care par să provină de la bancă sau de la alte instituții (metode de spoofing și imitație), care sunt cea mai cunoscută metodă de fraudă analizată în studiu.