Hackerii și AI: cum exploatează rapid fiecare fisură din securitatea firmelor

AI nu face hackeri mai buni, ci mai rapizi!

La ZF Cybersecurity Summit 2026, specialiștii în apărare digitală au conturat o realitate simplă, dar cu impact major: inteligența artificială nu le dă hackerilor o inteligență supranaturală. Le oferă însă instrumente care le permit să găsească rapid orice vulnerabilitate în arhitectura de securitate a companiilor.

Charl van der Walt, șeful departamentului de cercetare în securitate de la Orange Cyberdefense, și Mădălin Dumitru, directorul general al SCUT, au analizat un peisaj în care conflictul digital nu este încă un război deschis, dar nici o pace totală.

Semnalează acum acumularea unei „datorii de securitate” care se apropie de termenul limită de plată.

De la țintă la armă: noul rol al tehnologiei?

Charl van der Walt, care lucrează la Paris, dar își menține reședința personală în Cape Town, din Africa de Sud, a subliniat în deschidere că tehnologiile emergente nu creează neapărat capacități ofensive noi pentru agresori. Ele amplifică viteza și persistența cu care aceștia explorează slăbiciunile sistemelor corporative. În paralel, tehnologia a evoluat dintr-o simplă țintă a atacurilor într-o armă și un instrument de leverage geopolitic. Consecințele incidentelor cibernetice au depășit pierderile financiare directe, erodând încrederea publică față de instituții, corporații și structura socială în ansamblu.

Expertul a trasat o paralelă fascinantă între experiențele României și ale Africii de Sud, două societăți care au traversat tranziții politice radicale și au încercat să construiască democrații funcționale în ultimele decenii. Deși primile alegeri democratice din Africa de Sud au avut loc în 1994, la scurt timp după Revoluția din România, ambele națiuni au demonstrat cetățenilor lor că realitatea nu este statică, iar schimbările profunde pot interveni brusc.

Van der Walt a menționat că, spre deosebire de colegii săi din Europa de Vest sau SUA, care par să aibă dificultăți în a înțelege magnitudinea unor evenimente transformatoare, el împărtășește cu publicul românesc capacitatea de a accepta schimbarea dramatică.

Paralela România – Africa: ce legătură există?

Această mentalitate este crucială într-un context în care securitatea cibernetică este indisolubil legată de geopolitică, economie și ritmul accelerat al inovațiilor tehnologice.

Peisajul amenințărilor este modelat de patru piloni majori: transformările politice, economice, socioculturale și tehnice.

Retragerea SUA și vidul de securitate: cine va apăra?

În acest mediu complex activează state naționale, infractori cibernetici profesioniști și o cohortă în expansiune a activiștilor cibernetici, care, deși acționează independent, își pot alinia obiectivele cu interesele unor guverne.

Una dintre cele mai semnificative mutații politice identificate este retragerea Statelor Unite din postura de „păzitor global”. În trecut, influența americană a susținut nu doar forța militară, ci și stabilitatea spațiului cibernetic, standardizarea normelor și statul de drept internațional. Schimbarea poziției Washingtonului lasă un vid în care multiple puteri concurează pentru dominare, făcând competiția pentru putere una desfășurată preponderent în rețelele digitale.

Deși inteligența artificială este adesea prezentată ca o revoluție totală, natura atacurilor rămâne o evoluție continuă a metodologiilor existente. Această dinamică afectează direct întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care devin adesea victime colaterale sau puncte de intrare pentru penetrarea organizațiilor mari.

IMM-urile, ținta preferată a atacurilor: suntem pregătiți?

Securitatea unui singur furnizor poate deveni o problemă pentru întregul ecosistem, generând costuri invizibile în bugetele de securitate.

Discuțiile au inclus și aspecte locale relevante, precum lansarea unui nou fond de investiții de peste 8 milioane de euro, denumit Astrenova Centru, destinat startup-urilor din centrul României, sau programul prin care 25 de companii românești intră într-un proces de accelerare a adoptării AI, dintre care patru sunt eligibile pentru granturi de 1 milion de lei.

Aceste inițiative subliniază necesitatea unei abordări holistice, unde tehnologia, finanțarea și strategia se intersectează pentru a gestiona riscurile dintr-o lume în care fiecare fisură de securitate este exploatată cu o eficiență fără precedent.