Inteligența artificială oferă României o nouă șansă pe piața de software

Cine este Mihai Filip, CEO-ul OVES Enterprise?

Sectorul tehnologic din Europa traversează o perioadă de transformare radicală, în care noile paradigme impuse de inteligența artificială (AI) oferă României o oportunitate istorică de a-și consolida poziția pe piața globală de servicii IT. Tendința actuală indică o migrare semnificativă a companiilor europene de la modelul tradițional de externalizare către țări îndepărtate (offshore) spre parteneriate cu entități din regiunea vecină (nearshore), o schimbare accelerată de creșterea explozivă a productivității individuale a dezvoltatorilor.

Această tranziție nu este doar o ajustare logistică, ci o reevaluare fundamentală a criteriilor de selecție a partenerilor tehnologici, unde calitatea execuției, proximitatea geografică și capacitatea de comunicare directă cântăresc mai mult decât simpla mărime a forței de muncă.

Datele recente subliniază cu claritate această schimbare de direcție. Conform unei analize realizate în 2025 de IDC, o firmă de referință la nivel mondial în domeniul consultanței și cercetării tehnologice, 42% dintre marile corporații europene intenționează să-și schimbe strategia, trecând de la serviciile IT offshore la cele nearshore în intervalul următoarelor 18 luni.

Inteligența artificială acționează ca un catalizator pentru acest fenomen, deoarece permite reducerea drastică a dimensiunii echipelor necesare pentru finalizarea unor proiecte complexe.

În noul scenariu operațional, un proiect care, în trecut, necesita mobilizarea a aproximativ 100 de dezvoltatori într-o echipă offshore, poate fi acum administrat eficient de o grupă restrânsă de 25 până la 40 de ingineri seniori.

Aceștia utilizează agenți de codificare bazati pe AI, sisteme de testare automatizată și instrumente inteligente pentru generarea documentației și alte etape critice din ciclul de viață al software-ului.

Mihai Filip, CEO-ul companiei românești OVES Enterprise, o organizație specializată în sisteme autonome și aplicații susținute de inteligență artificială, cu o experiență solidă în producția și dezvoltarea de droni, explică logica economică din spatele acestei evoluții. El subliniază faptul că decizia finală este pur financiară: dacă o companie din România poate angaja 30 de dezvoltatori de elită, capabili să integreze AI în fluxul de lucru și să livreze rezultate la un cost total comparabil cu cel al unei echipe mult mai numeroase din India, ecuația se schimbă fundamental.

Clientul final achiziționează rezultatul proiectului, nu numărul de ore lucrate, ceea ce face ca parametrii precum calitatea echipei, rapiditatea execuției, claritatea comunicării și înțelegerea profundă a produsului să devină factori decisivi.

În acest context, România dispune de o șansă reală de a recupera contractele care fuseseră alocate în favoarea pieței indiene.

Avantajul tradițional al Indiei, bazat pe scalabilitate, este erodat de noile tehnologii. India a construit una dintre cele mai impunătoare industrii tehnologice din lume, bazându-se pe capacitatea de a livra proiecte la scară enormă.

În anul fiscal 2025, sectorul tech indian a generat exporturi în valoare de 224,4 miliarde de dolari, având în spate o forță de muncă de aproximativ 5,8 milioane de angajați.

Totuși, utilizarea extinsă a AI modifică acest model clasic bazat pe volum. Un dezvoltator senior, instruit să colaboreze eficient cu instrumente de inteligență artificială, poate genera, verifica și testa cod într-un ritm mult superior celui uman tradițional. Astfel, companiile pot construi soluții complexe folosind echipe mult mai compacte, fără a sacrifica calitatea.

Pentru Mihai Filip, diferența de calitate devine factorul determinant în competiția regională.

Unde identifică OVES Enterprise cele mai mari oportunități?

El menționează că, din experiența acumulată, calitatea codului livrat de multe echipe indiene rămâne adesea scăzută, în timp ce algoritmii de AI produc deja cod superior celui scris de mulți dezvoltatori umani din astfel de proiecte.

O echipă românească excelentă, familiarizată cu potențialul AI, poate livra aceleași rezultate cu un număr mult mai mic de resurse umane, la un cost total competitiv.

Aici se schimbă regulile jocului pentru industria românească de software. Proximitatea geografică aduce, de asemenea, un plus de valoare considerabil.

O echipă din România poate opera în același fus orar cu Germania, Franța, Austria sau țările nordice, facilitând comunicarea în timp real cu echipele de produs.

De asemenea, funcționarea în același cadru juridic european simplifică coordonarea, scurtează ciclurile de dezvoltare și asigură că transferul de cunoștințe tehnice (know-how) rămâne în interiorul unor structuri apropiate de client.

OVES Enterprise identifică cea mai mare oportunitate în segmentele care necesită expertiză de nivel înalt: inginerie AI, inginerie de date, cibersecuritate, cloud și platform engineering. Aceste domenii concentreză o cerere tot mai mare pentru ingineri specializați, în timp ce serviciile de dezvoltare software standardizată sunt presionate de automatizare și creșterea productivității.

Pentru România, această schimbare mută competiția într-o zonă unde senioritatea dezvoltatorilor, competențele tehnice avansate și capacitatea de a interacționa direct cu beneficiarul au o pondere majoră în decizia de achiziție.

Filip afirmă că piața locală are o oportunitate enormă în anii următori. România deține dezvoltatori de calitate superioară, iar AI le multiplica productivitatea. Echipele vor fi mai mici, dar cu personal mai bine pregătit, iar proiectele pe care le pot prelua vor fi mai complexe. Având în vedere că India exportă anual servicii și produse tech de peste 200 de miliarde de dolari, chiar și o fracțiune redusă din proiectele europene care se mută către nearshore poate genera o creștere semnificativă pentru industria românească de IT.

În paralel cu aceste schimbări structurale, România avansează și pe frontul infrastructurii fizice pentru AI. Proiectul RO AI Factory, prima inițiativă europeană de infrastructură pentru inteligența artificială construită în țară, va implica investiții în echipamente de câteva zeci de milioane de euro.

Victor Vevera, directorul general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică (ICI București), a transmis pentru Profit. ro că acest centru poate deveni complet funcțional până la jumătatea anului viitor.

ICI București va găzdui infrastructura de calcul de mare performanță pentru AI, asigurând suportul tehnic și operațional necesar pentru instalarea, integrarea și funcționarea acesteia.

Victor Vevera a detaliat că proiectul RO AI Factory a demarat oficial pe 1 septembrie 2026, după semnarea documentelor între toți membrii consorțiului și Comisia Europeană. Speranța este ca, până la mijlocul anului viitor – undeva între aprilie, mai și iunie – sistemul să fie total funcțional. Licitațiile pentru construirea acestor centre AI sunt inițiate de Comisia Europeană.

Prin acest proiect, România va avea la dispoziție o infrastructură proprie pentru dezvoltarea, antrenarea, testarea și validarea modelelor și aplicațiilor de inteligență artificială, disponibilă pentru cercetare, mediul economic și sectorul public.