Motorul care 'mănâncă' atmosferă: sateliții pot rămâne în orbită pentru totdeauna

Cum funcționează motorul care 'mănâncă' aerul?

Științarii au creat un nou tip de motor pentru sateliți care folosește propriul aer al Pământului ca combustibil, iar teste de laborator au arătat rezultate promițătoare. Această tehnologie ar putea schimba complet modul în care funcționează sateliții, permițându-le să rămână pe orbită fără nevoie de reîmprospătare costisitoare de combustibil.

Sistemul captează azot și oxigen din atmosferă superioară și le transformă în impuls printr-un propulsor de plasmă helicon. Spre deosebire de rachetele chimice tradiționale, care consumă combustibil prețios, această metodă folosește aerul din jur ca o sursă neexhaustibilă de energie.

Cercetătorii de la Universitatea din Texas au demonstrat prin experimente de laborator și modele computerizate că ideea este viabilă.

Propulsorul generează plasmă prin emisiunea de undele radio în gazele atmospherice, creând particule ionizate care pot fi direcționate pentru propulsie. Acest proces consumă mult mai puțină energie decât propulsorii electrici convencionali.

Ce obstacole rămân pentru utilizare?

Tehnologia funcționează cel mai bine în Orbita Pământului foarte joasă (VLEO), între 150 și 300 de kilometri peste suprafață, unde densitatea aerului oferă suficiente materii prime.

Testele curente s-au concentrat pe altitudinea de 200 de kilometri, unde motorul a produs impuls măsurabil consumând foarte puțină energie electrică.

Deși rezultatele de laborator sunt încurajatoare, apar întrebări despre modul în care motorul se va comportera în condiții reale din spațiu.

Trebuie să funcționeze în siguranță la densități și temperaturi atmosferice variabile, care se schimbă în funcție de poziția orbitale și activitatea solară. Inginerii trebuie de asemenea să rezolve problemele legate de durata de viață a echipamentelor expuse continuu particulelor atmosferice.

Implicațiile depășesc simpla propulsie.

Întrebări frecvente?

Dacă tehnologia va fi scalată cu succes, ar putea reduce drastic costurile de exploatare a sateliților și permite misiuni mult mai lungi. Ar putea, de asemenea, contribui la soluționarea problemei deșeurilor spațiale, permițând sateliților să țină traiectorii orbitale fixe pentru perioade nelimitate.

Ce altitudine este necesară pentru ca acest motor să funcționeze? Sistemul funcționează cel mai bine în Orbita Pământului foarte joasă, între 150 și 300 de kilometri, unde aerul este destul de dens pentru a furniza combustibil.

Cum se deosebește de propulsorii tradiționali pentru sateliți? Propulsorii convenționali transportează propriul combustibil, care se epuizează în timp. Acest nou sistem folosește gazele atmosferice ca o sursă de combustibil regenerabil.

Când ar putea fi folosit acest motor pe sateliți reali? Testele de laborator continuă, dar implementarea operațională probabil va necesita câțiva ani suplimentari de dezvoltare și validare prin teste.