Război total împotriva hârtiei: Ministrul Digitalizării vrea să scoată toate imprimantele din instituție

Un sfert de metru cub de documente!

Bogdan Dumitru, ministrul delegat pentru Digitalizare, a trasat o linie radicală în ceea ce privește viitorul instituției pe care o conduce: o administrație fără nicio imprimantă. Prezent joi seara la evenimentul „Cum folosesc firmele din România inteligenţa artificială?”, organizat de Edge Institute și Confederaţia Patronală Concordia, oficialul a explicat că prioritatea sa zero este eliminarea definitivă a echipamentelor de printare din spațiul ministerial.

Declarația vine în contextul lansării unui studiu amplu, care a radiografiat comportamentul digital a 1.003 companii românești cu cel puțin zece angajați.

Experiența personală a ministrului din primele zile de mandat a fost factorul declanșator pentru această reformă.

Dumitru a povestit, cu o doză de uimire, cum în prima săptămână la minister a fost asaltat de un munte de dosare. Estimarea sa este de-a dreptul vizuală: a fost nevoit să parcurgă aproape un sfert de metru cub de hârtie. Acest „șoc al hârțogăriei” l-a convins să își recalibreze prioritățile, punând integrarea inteligenței artificiale în centrul proceselor administrative.

Vouchere pentru viitorul IMM-urilor?

Pentru ministru, rolul imediat al AI nu este unul abstract, ci unul extrem de practic: înlocuirea fluxurilor arhaice de documente fizice cu sisteme digitale inteligente.

Dincolo de curățenia în propria instituție, Bogdan Dumitru a detaliat și modul în care statul intenționează să sprijine sectorul privat. Un punct cheie în strategia sa îl reprezintă voucherele destinate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

Aceste instrumente financiare sunt gândite ca un motor de validare: firmele primesc sprijin pentru a testa soluții bazate pe inteligență artificială, iar dacă testele confirmă eficiența tehnologiei, suportul continuă pentru implementarea lor completă în ecosistemul companiei.

Impact colosal sau doar începutul?

Practic, statul vrea să ofere resursele necesare atât pentru faza de experiment, cât și pentru operaționalizarea propriu-zisă.

Privind spre orizontul tehnologic, ministrul a descris potențialul inteligenței artificiale ca fiind unul „fantastic sau colosal”.

Deși a recunoscut că formele exacte pe care le va lua această revoluție sunt încă greu de anticipat cu precizie, el a insistat pe necesitatea unei utilizări corecte și etice.

Dumitru a punctat că regulile jocului și modurile de implementare se vor clarifica treptat, într-un efort global, nu doar național. În această viziune, rolul statului român se transformă din simplu observator în facilitator, menit să impulsioneze adopția AI în rândul firmelor locale.