Războiul nuclear și inteligența artificială scăpată de sub control pot duce la dispariția umanității până în 2100

Ce spun experții despre viitorul planetei?

Eksperții care au format Comisia The Lancet pentru Sănătate Globală în Secolul 21 subliniază o interdependență critică între toate aceste riscuri. Niciunul nu acționează izolat, ci se amplifică reciproc, ceea ce impune o abordare holistică și combinată a problemelor.

Deși situația pare copleșitoare, specialiștii insistă că pentru fiecare amenințare există o strategie realistă de intervenție.

Profesorul Christopher Murray, care conduce Institutul pentru Valutarea și Măsurarea Sănătății de la Universitatea din Washington și este copreședintele comitetului, a arătat clar că opțiunile făcute astăzi de liderii lumii vor dicta calitatea vieții și a sănătății pentru generațiile viitoare.

Metodologia folosită pentru clasament s-a bazat pe calculul „Anilor de viață ajustați în funcție de dizabilitate” (DALY), o măsură standardizată care estimează pierderile de sănătate, incluzând atât decesele premature, cât și impactul bolilor și al dizabilităților, proiectate pe baza tendințelor actuale. Raportul detaliază că utilizarea ostilă a inteligenței artificiale, care poate include dezvoltarea unor arme biologice sofisticate, sau un război nuclear ce declanșază foamea la nivel global, prezintă riscuri de dispariție.

Deși probabilitatea ca aceste evenimente extreme să aibă loc este considerată redusă, consecințele lor pot fi devastatoare.

În scenariile de conflict nuclear, particulele injectate în atmosfera superioară ar putea bloca radiația solară, declanșând un colaps al agriculturii, în timp ce armele biologice generate de inteligența artificială ar putea lovi direct populația. Un editorial asociat publicat în The Lancet avertizează că materializarea oricăruia dintre aceste scenarii ar echivala cu o apocalipsă pentru civilizația umană.

Ne paște o apocalipsă tehnologică?

Lista amenințărilor majore catastrofale include și alți factori care generează cumulativ peste un miliard de DALY.

Pe lângă poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene și schimbările climatice, pe listă se află conflictele convenționale, asistența externă redusă, consumul excesiv de alcool, hipertensiunea, inegalitățile de venit, nivelurile scăzute de educație, pandemiile naturale, obezitatea, problemele de sănătate mintală, fumatul și procesul de îmbătrânire nesănătos.

Pentru a fi incluși în acest grup select, factorii de risc au trebuit să demonstreze nu doar capacitatea de a elimina mulți ani de viață sănătoasă, ci și existența unor soluții viabile.

Ibrahim Abubakar, membru al comitetului și profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la University College London (UCL), a explicat logica din spatele acestei liste. El a subliniat că scopul nu este generarea unei frici artificiale, ci furnizarea de îndrumări practice pentru luarea deciziilor.

Fie că ne aflăm la nivel multilateral sau național, acești factori reprezintă provocările cu care ne vom confrunta, iar acțiunea corectă poate face o diferență semnificativă.

Cât contează controlul temperaturii globale?

Simularea realizată de Comisie evidențiază importanța controlului temperaturii. Menținerea creșterii temperaturii globale la aproximativ 1,8 °C, în loc să se permită atingerea pragului de 4,4 °C, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă.

Analiza a luat în considerare atât scenarii optimiste, cât și pesimiste pentru fiecare amenințare. Profilele de risc diferă semnificativ din punct de vedere geografic și socio-economic. În țările cu venituri ridicate, principalele cauze ale deteriorării sănătății sunt bolile netransmisibile, cum ar fi obezitatea și tulburările de sănătate mintală.

În schimb, în zonele cu venituri mici, factori precum educația precară joacă un rol decisiv în declinul sănătății.

O tendință îngrijorătoare din ultimele 12 luni este reducerea bugetelor pentru ajutor umanitar de către marile puteri, inclusiv Statele Unite și Regatul Unit.

Comisia a estimat că un colaps sau o reducere drastică a asistenței sanitare internaționale ar putea genera până la 1,5 miliarde de DALY până în 2100.

Impactul acestui fenomen va fi resimțit cel mai puternic în Africa Subsahariană, regiunea unde s-ar concentra aproape 70% din aceste pierderi.