România, ultimul loc în UE la inovare și inteligență artificială, conform Eurostat

De ce cresc atât de mult prețurile producătorilor industriali în România?

România a avut, între 2015 și 2025, cea mai mare creștere a prețurilor producătorilor industriali ai Uniunii Europene, potrivit raportului analizat de Profit. ros. Prețurile producției industriale au crescut cu 93,4% în România în această perioadă, cel mai mare avans din UE, urmat de Ungaria, cu 91,7%.

De ce este important ca preţurile producătorilor să poată semnala presiuni inflaţioniste în economie înainte de a fi resimţite de consumator.

În mod interesant, raportul recunoaște, de asemenea, că excedentele industriale la nivelul UE au fost puternic influențate de șocul energetic din 2021-2022, când prețurile producătorilor industriali au crescut cu 9,5% în 2021 și cu 25,9% în 2022.

Romania, pe podiumul pretului constructiei de locuinte Presiunea costurilor este mai mare in constructii.

Între 2015 şi 2025, preţurile de producţie pentru construcţia de noi clădiri rezidenţiale au crescut în România cu 130,7%, al treilea cel mai mare avans din Uniunea Europeană.

România este depășită doar de Bulgaria, unde costurile au crescut cu 166,1%, iar Ungaria cu 155,4%. Media UE a fost de 48,2%, adică creșterea prețurilor românești a fost de aproape trei ori mai mare decât media europeană. Raportul arată că acest indicator reflectă prețurile din perspectiva producătorului și se bazează pe sumele plătite de clienți antreprenorilor pentru lucrările finalizate. Indicatorul nu reflectă prețul final al apartamentelor, dar costurile de construcție.

Construcția cântărește mai mult în România decât oriunde în UE.

Datele arată, de asemenea, un element care explică de ce aceste creșteri sunt importante pentru economia locală: România are cea mai mare cotă de construcție în valoarea adăugată a economiei private din Uniunea Europeană.

Care va fi următorul stat cu cea mai mare creștere a prețurilor!

ÎN 2023, construcţia a reprezentat 10,5% din valoarea adăugată a economiei „business” din România, cel mai înalt nivel din UE. La nivel european, construcţia a fost de 7,0%, în cadrul industriei, al serviciilor de piaţă şi al comerţului. Raportul Eurostat arată, de asemenea, integrarea ridicată a României în economia europeană.

În comerțul internațional cu servicii, România se numără printre țările în care comerțul intra-UE reprezintă peste 70% din toate schimburile de servicii cu restul lumii. Această poziție pune România în același grup ca Slovacia, Austria, Slovenia și Lituania, unde piața internă europeană joacă un rol dominant în servicii.

CITEŞTE ŞI BNR Avertizare la „Pixul Ciolacu”: trebuie restabilit echilibrul macroeconomic.

Dupa diferenta fiscala record, deficitul ar putea fi sub tinta in 2026 GRAFICE Romania se distinge si prin ponderea mare de ocupare a fortei de munca in companiile controlate din strainatate.

În 2023, după Luxemburg, cele mai mari acțiuni ale angajaților din economia de afaceri care au lucrat în societăți controlate din străinătate au fost în Slovacia, Republica Cehă, Irlanda și România, între 26,9% și 28,0%. Media UE a fost de 15,5%. Nu facem cercetări, nu inovăm, România nu se pricepe la cercetare. Raportul constată că, în 2024, cheltuielile întreprinderilor pentru cercetare și dezvoltare au fost de 597 de euro pe cap de locuitor la nivelul UE.

Suedia era de 1,381 euro pe cap de locuitor.

România a fost printre ultimele trei țări din Uniune, împreună cu Letonia și Bulgaria, cu o valoare mai mică de 200 EUR pe cap de locuitor.

Inovaţia este şi mai rea. În perioada 2020-2022, doar 8,3% dintre întreprinderile industriale românești erau active în inovare. Este cea mai mică parte din Uniunea Europeană și mult sub Ungaria, cu următorul rezultat cel mai rău, 29.0%.

România a fost, de asemenea, ultima în serviciile de bază de inovare. Doar 9,3% din companiile românești din aceste servicii erau active în inovare, față de 19,6% în Bulgaria, țara următoare la coadă. CITEŞTE ŞI Peste o treime din angajaţi au dispărut pe teren. Pierderi mari în industria mobilei în ultimii 17 ani. Cei mai mari angajatori, dominaţi de furnizorii IKEA, prezintă acelaşi decalaj la nivelul angajaţilor. În UE, 72,9% dintre angajații din principalele activități de inovare au lucrat în întreprinderi implicate într-o formă de inovare.