Scanerele de coduri de bare din depozite, țintă ușoară pentru hackeri

Cum pătrund hackerii prin scanerele de coduri de bare?

Depozitele de astăzi nu mai sunt doar spații de stocare. Sunt ecosisteme tehnice complexe, integrate în lanțuri de aprovizionare globale.

Odată ce e-commerce a dublat volumul față de 2019, depășind 6.000 de miliarde de dolari la nivel mondial, orice defecțiune în fluxul de livrări înseamnă pierderi economice și daune de imagine.

Echipa Kaspersky Security Services a analizat mai multe căi de intrare cibernetică în infrastructura depozitelor, cu accent pe dispozitivele periferice. Analiza a scos la lumină o vulnerabilitate critică într-un model specific de scaner de coduri de bare, fabricat de un producător de mare anverșă. Aceste unelte sunt răspândite masiv în logistica modernă, comerțul cu amănuntul și alte domenii.

Arhitectura tipică implică scanere portabile care interacționează cu o stație de bază, legată la rândul său la un calculator de birou sau la un sistem de afaceri. Punctul slab identificat este absența mecanismelor de verificare a identității dintre stația de bază și scanerele. Studiul Kaspersky demonstrează că aceste dispozitive pot servi drept poartă de acces în rețeaua OT a depozitului.

Cum funcționează atacul prin Bluetooth?

Atacul poate fi declanșat prin legătura wireless a scanerului.

Cercetătorii au constatat că un intrus aflat în raza de acțiune poate injecta secvențe de apăsări de taste în dispozitivul țintă, obținând astfel executarea de cod de la distanță, fără implicarea utilizatorului.

acest vector Într-un scenariu concret, un angajat utilizează zilnic un scaner wireless legat la o stație de bază. În paralel, un atacator captează pasiv traffic-ul Bluetooth pentru a identifica adresa stației de bază.

Utilizând legătura Bluetooth stabilită, intrusul trimite date malițioase care imită intrări de tastatură. Aceste semnale sunt transmise către calculatorul conectat, unde sunt procesate ca intrări valide ale utilizatorului, permițând rularea de comenzi neautorizate.

Acest tip de vector de atac a fost observat la echipamente ale mai multor producători.

Cum te apără de aceste amenințări?

Prin această metodă, atacatorul obține o poziție inițială pe un nod din rețeaua depozitului. Scanerul acționează doar ca punct de intrare. Valoarea acestui acces rezidă în poziția de încredere a calculatorului în mediul operațional și în legătura sa cu sistemele critice.

Acești vectori constituie o amenințare majoră nu doar pentru logistica, ci și pentru retail și orice sector care folosește activ astfel de dispozitive. Cercetătorii Kaspersky susțin că aceleași scenarii pot fi aplicate și altor echipamente din depozite, cum ar fi terminalele portabile de colectare a datelor (PDT) sau imprimantele termice, pentru a ajunge la sistemele de management al depozitelor (WMS).

Pentru întărirea securității în mediile de stocare, experții Kaspersky sugerează o serie de măsuri concrete: verificarea fiecărui dispozitiv nou înainte de integrarea sa în rețea; dezactivarea interfețelor Bluetooth nefolosite și aplicarea de protocoale robuste de autentificare; segmentarea rețelelor pentru a permite doar conexiunile esențiale; aplicarea rapidă a patch-urilor de securitate pentru hardware și software; limitarea drepturilor conturilor la minimul necesar; și realizarea periodică a exercițiilor de simulare a atacurilor, inclusiv scenarii cu actori interni care dețin acreditări valide.

Bogdan Pătru, Public Sector Director la MasterCard România și Croația, a intervievat la Maratonul Digitalizării, organizat de Profit. ro cu parteneriat exclusiv al Metaminds. Acesta a subliniat că sectorul public prezintă cel mai scăzut nivel de apărare față de amenințările cibernetice și a prevăzut o creștere accelerată a investițiilor în securitate cibernetică, cloud, baze de date, interoperabilitate și inteligență artificială în anii următori.

Cu cât economia este mai digitală și mai conectată, ea devine o țintă atractivă pentru răuvoitori, să le numim așa. Din păcate, România a fost vizată de un număr considerabil de atacuri, așa cum se vede în presă.

De ce este România țintă ușoară?

Am realizat și noi un studiu.

În perioada iulie 2025 – iulie 2026, în regiune au fost înregistrate peste 100 de mii de atacuri, din care peste 15.000 au vizat direct România, a detaliat Pătru.

Acesta a precizat că sectorul public este cel mai vizat, tocmai pentru că are tradițional cel mai scăzut grad de protecție. De aceea, investițiile în securitate cibernetică ar trebui să crească semnificativ în următorii cinci ani. Securitatea cibernetică nu este un lux, ci o prioritate de siguranță națională.

Trebuie înțeles că cheltuielile pentru un instrument de apărare cibernetică nu sunt un cost, fie că vorbim de o instituție publică sau o firmă privată, ci o investiție care protejează infrastructura, bazele de date și activitatea de business, a concluzionat directorul MasterCard.