Sebastian Boncu, fondator român, dezvoltă proiect AI pentru sănătate în Marea Britanie, susținut de Google.org

De unde provine sprijinul financiar și strategic al inițiativei?

Inovație românească în inima sistemului britanic: Sebastian Boncu și proiectul AI care vizează revoluționarea sănătății publice

Un antreprenor născut în România, Sebastian Boncu, a preluat rolul de lider tehnic în cadrul unei inițiative majore din Marea Britanie, menită să transforme modul în care se gestionează sănătatea publică prin intermediul inteligenței artificiale. Această proiectare, denumită Project SNOW, este condusă de Universitatea Warwick, într-o colaborare strânsă cu un consorțiu de specialiști, beneficiind de sprijinul generos al Google. org. Conform informațiilor difuzate vineri către StartupCafe. ro, selecția acestui grup de lucru nu a fost deloc trivială. Dintr-un număr impresionant de peste 2.600 de candidaturi primite din întreaga lume, doar 15 organizații au reușit să treacă de filtrul riguros al programului.

Pe lângă alocarea fondurilor financiare, entitățile alese au avut acces la asistență gratuită (pro bono) din partea experților Google specializați în AI, resursă esențială pentru construirea de instrumente digitale capabile să optimizeze serviciile destinate cetățenilor.

Responsabilitățile asumate de Sebastian Boncu în cadrul acestui efort colectiv sunt de o importanță critică. El coordonează întreaga arhitectură a dezvoltării tehnice, supervizând procesul complex de gestionare și transformare a datelor brute, până la implementarea algoritmilor de inteligență artificială și crearea modelelor avansate de analiză.

Obiectivul final al acestor operațiuni este convertirea informațiilor dispersate, provenite din surse eterogene, în date acționabile care să ghideze deciziile luate în domeniul sănătății publice. Componenta tehnologică centrală este asigurată de FourthSpace Labs, companie în care Boncu deține funcția de Director Tehnologic (CTO). Această entitate acționează ca furnizor de platformă, punând la dispoziție infrastructura robustă pe care se clădește soluția digitală a proiectului.

În paralel, Universitatea Warwick își asumă conducerea aspectelor legate de furnizarea efectivă a serviciilor de sănătate bazate pe date, asigurând punerea în practică a teoriilor dezvoltate.

Fundamentul financiar și strategic al întregii inițiative provine din programul global Google. org Impact Challenge: AI for Government. Printre cele 15 proiecte finanțate dintr-un total de peste 2.600 de aplicații globale, Project SNOW se distinge prin abordarea sa inovatoare. Sebastian Boncu, în calitate de CTO al FourthSpace Labs, a subliniat că progresele remarcabile înregistrate în domeniul calcului și al AI, combinate cu accesibilitatea crescută a volumelor masive de date, au permis apariția conceptului de „inteligență computațională”.

Această evoluție oferă metode noi pentru evaluarea dovezilor, cuantificarea incertitudinii și compararea ipotezelor concurente. Deși certitudinea absolută rămâne adesea o utopie, scopul principal este minimizarea riscului asociat deciziilor și adoptarea unor alegeri mai raționale, ancorate ferm în date. Totuși, o barieră majoră persistă: o parte semnificativă din informațiile necesare se află încă izolate în „silouri” digitale, în sisteme deconectate.

Această fragmentare complică aplicarea eficientă a AI sau dezvoltarea modelelor care să reflecte adevărata complexitate a populațiilor vizate. Prin conectarea acestor dovezi dispersate, NHS (Sistemul Național de Sănătate) ar putea identifica mai devreme riscurile emergente și interveni preventiv, abordând astfel „Inverse Care Law” – o provocare structurală care persistă de 50 de ani – și îmbunătățind calitatea vieții oamenilor dincolo de simplul moment al îngrijirii medicale.

Numele consorțiului, Project SNOW, nu este aleatoriu, ci omagiază memoria doctorului John Snow, medicul englez al cărui studiu privind holera din Londra, în anul 1854, a pus bazele epidemiologiei moderne. Lucrările sale reprezentau un exemplu timpuriu de analiză a datelor geospațiale, studiind modul în care bolile impactează comunitățile și cauzele acestor fenomene.

În prezent, proiectul utilizează inteligența artificială pentru a genera informații detaliate despre starea de sănătate la nivel de comunitate, utilizându-le pentru a susține prioritizarea serviciilor de prevenție.

Aceste date permit factorilor de decizie din sectorul sanitar să determine unde este necesară intervenția, cine trebuie priorizat și cum se măsoară eficacitatea măsurilor luate.

Astfel, se abordează una dintre cele mai vechi dileme ale NHS: paradoxul conform căruia persoanele cu cea mai mare nevoie de îngrijire sunt adesea cele mai puține probabil să o primească.

Acest fenomen, cunoscut sub numele de Legea Îngrijirii Inverse, se menține în sistem de aproximativ 50 de ani. Statisticile din Anglia sunt alarmante: un sfert din decesele înregistrate sunt asociate cu incapacitatea serviciilor publice de sănătate de a ajunge la pacienți în timp util.

Mai mult, peste 300 de vieți se pierd zilnic din cauza unor afecțiuni care ar fi putut fi prevenite printr-o identificare mai timpurie.

Disparitățile regionale sunt, de asemenea, dramatice; în zonele cele mai defavorizate, speranța de viață este cu până la 9,5 ani mai mică decât în cele mai prospere.

Consorțiul argumentează că radacina problemei este lipsa unei infrastructuri adecvate.

Ce înseamnă să nu se solicite accesul la date clinice existente?

Dosarele medicale nu pot ieși ușor din mediul clinic, datele de recensământ sunt adesea învechite, iar informațiile despre internările spitalistice surprind pacienții abia după ce boala s-a manifestat clar.

Ca rezultat, NHS nu are o metodă fiabilă de a vizualiza în timp real concentrarea nevoilor de sănătate în comunitățile deservite, ceea ce îngreunează direcționarea corectă a prevenției și a resurselor.

În loc de a solicita accesul la date clinice existente, Project SNOW generează propriile seturi de date privind sănătatea comunităților, folosind trei canale distincte. Primul implică screeninguri medicale mobile, ghidate de AI, desfășurate direct în comunitățile insuficient deservite. Al doilea canal constă în informații despre sănătate raportate voluntar la punctele de îngrijire. Al treilea se bazează pe tipare anonimizate de deplasare a populației, colectate din locații echipate cu instrumente de măsurare. Aceste fluxuri de date sunt combinate cu informații deschise despre deprivare și date demografice, printr-o ontologie de date de sănătate concepută special. Rezultatul este o imagine a nevoilor de sănătate la nivel de zonă, actualizată continuu.

Profesorul Carsten Maple, de la Warwick Manufacturing Group (WMG) de la Universitatea Warwick, a exprimat mândria de a conduce acest consorțiu pentru a aduce o soluție AI la o problemă veche de jumătate de secol.

El a subliniat că un obiectiv atât de ambițios necesită o expertiză interdisciplinară, reunind cercetare academică de top în AI de încredere, care protejează confidențialitatea, cu lideri industriali în dezvoltarea AI geospațiale, tehnologiile de comunicații, serviciile medicale comunitare și evaluarea sectorului public. Această sinergie permite conectarea dezvoltării tehnologice cu practica clinică, stabilirea mecanismelor de guvernanță și evaluarea contribuției reale la sănătatea preventivă.

Validarea practică a modelului a fost demonstrată printr-un pilot de 9 săptămâni, implementat în zonele Barking and Dagenham, Havering și Thurrock, care au o populație cumulată de 690.000 de locuitori. În cadrul acestei campanii, au fost efectuate screeninguri pentru peste 687 de persoane. Pilotul, coordonat de Avencera și PUBLIC în numele Thames Freeport, a oferit teste gratuite pentru tensiunea arterială și colesterol în cadrul a 28 de intervenții. Rezultatele au fost remarcabile: au fost identificate peste 25 de afecțiuni care nu fusese diagnosticate anterior.

Dintre persoanele contactate de program, 77% nu ar fi accesat îngrijire medicală prin niciuna dintre căile existente în NHS.

Eficiența economică a fost, de asemenea, evidentă, costul per pacient scăzând dramatic de la 167 de lire sterline la doar 41 de lire sterline, în timp ce rata de satisfacție a pacienților a atins un nivel de 99%.

Pentru viitor, consorțiul și-a stabilit obiective ambițioase pentru următorii doi ani. Se vizează realizarea a peste 3.000 de screeninguri, trimiterea către medicii de familie a mai mult de 100 de cazuri cu afecțiuni nedescoperite până acum și publicarea ontologiei de date de sănătate ca standard deschis.

Acest standard va fi disponibil pentru toate cele 42 de Integrated Care Boards din Anglia, care deservesc împreună o populație de 56 de milioane de oameni la nivel național.

Activitatea viitoare este structurată pe două direcții interconectate.

Prima direcție se concentrează pe furnizarea directă a serviciilor de sănătate preventivă în comunitățile insuficient deservite și la locurile de muncă din Thames Freeport și West Midlands.

Se vor testa două modele distincte de livrare: intervenții mobile la locurile de muncă și pe străzile comerciale din Londra, precum și screening integrat în spitale, farmacii și cabinete de medicină de familie din Birmingham.

Scopul este ca NHS să poată compara care dintre aceste abordări funcționează cel mai bine la scară largă. A doua direcție transformă datele generate în informații utile pentru acțiune, structurate conform standardelor clinice și procesate cu AI pentru a produce o imagine în timp real, la nivel de zonă, a riscurilor de sănătate din comunități, destinată atât NHS, cât și autorităților locale.

Prin combinarea acestor două piloni, se construiește progresiv o imagine tot mai precisă și actualizată constant a sănătății comunitare. Maggie Johnson, șefa globală a Google. org, a comentat că AI are un potențial enorm de a transforma serviciile publice, deși adesea există un decalaj între promisiunile teoretice și practica reală.

Prin oferirea finanțării și a sprijinului pro bono din partea experților Google în AI celor 15 organizații selectate, se oferă oamenilor aflați cel mai aproape de problemă mijloacele de a demonstra ce este cu adevărat posibil.

Colaborarea are potențialul de a asigura ca inteligența artificială să aducă o schimbare profundă și pozitivă în viața de zi cu zi a comunităților din întreaga lume.