UE pregătește plan pentru startup-uri, investitorii avertizează România

Cum va schimba UE procedurile pentru firmele nou înființate!

Uniunea Europeană încearcă să ajungă din urmă Statele Unite și Asia în cursa pentru întreprinderile nou-înființate și cele tehnologice.

Comisia Europeană a lansat strategia Alege Europa pentru început și scară, un plan care reunește 26 de măsuri pentru a face Europa un loc mai atractiv pentru fondatori, investitori și firme inovatoare.

Pentru antreprenorii români, documentul aduce unele schimbări importante, de la simplificarea extinderii la piața europeană și noi surse de finanțare la norme mai flexibile pentru atragerea talentelor.

Cu toate acestea, reprezentanții investitorilor germani subliniază că România riscă să ia parte doar la aceste oportunități dacă nu își rezolvă propria problemă de imprevizibilitate fiscală și legislativă.

Noua strategie a Comisiei Europene se bazează pe o simplă concluzie: Europa produce multe întreprinderi nou-înființate inovatoare, dar prea puține reușesc să devină întreprinderi globale.

Mulți aleg să se mute în Statele Unite atunci când au nevoie de investiții mari, în timp ce alții se confruntă cu birocrație și cu norme diferite în cele 27 de state membre. Una dintre cele mai ambițioase propuneri este crearea unui cadru juridic european unic pentru întreprinderile nou-înființate, denumit provizoriu EU Inc.

În loc să urmeze proceduri diferite în fiecare stat membru, societățile inovatoare ar putea funcționa în conformitate cu un set comun de norme, ceea ce le-ar permite să se extindă mai rapid pe piața unică. Pentru întreprinderile nou-înființate din România, aceasta ar putea însemna o intrare mai ușoară pe piețele din Germania, Franța, Țările de Jos sau din alte state membre, fără costurile administrative care însoțesc fiecare extindere de astăzi.

Comisia Europeană propune, de asemenea, lansarea unui nou instrument financiar, Scaleup Europe Fund, pentru întreprinderile care au depăşit faza iniţială şi caută capital pentru dezvoltare internaţională.

Va reuși România să recupereze decalajul față de media UE?

Scopul este ca firmele europene să poată găsi mai ușor finanțare pe continent și să nu mai fie nevoite să își mute sediul în afara Uniunii pentru a atrage investiții.

Strategia promite, de asemenea, să reducă birocrația pentru întreprinderile inovatoare, să extindă mecanismele de reglementare privind nisipul, prin care noile tehnologii pot fi testate într-un cadru de reglementare flexibil și să faciliteze accesul la piața unică și la achizițiile publice. Un alt capitol important își propune să atragă și să păstreze talentul.

Comisia Europeană încurajează armonizarea normelor privind opțiunile pe acțiuni, prin care angajații pot deveni acționari ai companiei, un instrument utilizat ani de zile de întreprinderile nou-înființate din SUA pentru a concura cu marile corporații în recrutarea specialiștilor.

România rămâne la mai puţin de jumătate din media UE În ciuda acestor iniţiative, România începe cu un handicap important.

Potrivit Tabloului de bord Startup and Scaleup, publicat împreună cu strategia Comisiei Europene, ecosistemul românesc este clasificat drept Rising, dar ajunge doar la 46% din media Uniunii Europene, clasată pe locul 27 în rândul statelor membre.

StartupCafe l-a întrebat pe Sebastian Metz, director general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), organizaţia care reprezintă interesele companiilor germane active pe piaţa românească, care sunt măsurile europene cu cel mai mare potenţial pentru România şi care este principalul obstacol care împiedică întreprinderile locale să devină mari companii europene.

Cu toate acestea, o lipsă de previzibilitate.

AHK România: Fără stabilitate fiscală, oportunitatea europeană poate fi ratată Potrivit Tabloului de bord Startup European and Scaleup, România are o bază de startup-uri și scări în raport cu populația mult mai mică decât media Uniunii Europene, care reflectă un ecosistem foarte dezechilibrat. Una dintre consecinţe este incertitudinea fiscală şi legislativă, care rămâne una dintre cele mai mari preocupări ale României.