Misterul celor 811.000 de bitcoini gestionați de BlackRock: Cine îi deține și cât sunt de siguri

O parte din BTC-urile fondurilor e la Coinbase!

Investitorii din spatele fondului BlackRock: cine deține de fapt cei 811.000 de bitcoini

Pe platformele care monitorizează adresele publice de criptomonede, mai mult de 800.000 de bitcoini sunt atribuiți BlackRock, cel mai mare administrator de fonduri la nivel global. Pe rețelele sociale, această cifră este prezentată ca probă că uriașii din sectorul financiar achiziționează activ moneda digitală. Am analizat apartenența reală a acestor mijloace, identificat primii deținători de bitcoini la nivel mondial și evaluat dacă moneda digitală poate dispărea.

Originea reală a bitcoinului din „portofelul” BlackRock

Instrumentele de analiză, de tip Arkham, agrupă sub o singură denumire toate adresele publice pe care le asociază unei entități corporative. Aceste asocieri sunt realizate de companii private și nu reprezintă rapoarte oficiale. Majoritatea bitcoinurilor atribuite BlackRock aparțin de fapt fondului i Shares Bitcoin Trust (IBIT), un vehicul de investiții listat pe burșa Nasdaq. La data de 23 octombrie, acest fond înregistra active nete de 65,9 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 811.000 de bitcoini, conform datelor oficiale ale i Shares.

Acești bitcoini nu constituie activele proprii ale BlackRock. Ei aparțin exclusiv persoanelor juridice și fizice care au achiziționat acțiuni ale fondului: investitorii retail, fondurile de pensii, societățile de investiții și consultanții financiari. BlackRock asigură administrarea vehiculului și percepe o taxă de gestiune de 0,25% anual.

Custodele și dinamica activelor

Bitcoinurile sunt păstrate la custodele Coinbase Custody. Mecanica este simplă: când investitorii cumpără unități noi ale fondului, acesta achiziționează bitcoini; când vând, fondul realizează vânzarea. Această dinamică explică de ce volumul se modifică lunar: la 31 decembrie 2025, fondul deținea 770.792 de bitcoini, iar la 30 iunie 2026, 734.261, conform raportului depus la Comisia de Securități și Piețe (SEC).

De atunci, fondul a înregistrat o nouă inflație de capital: în mai puțin de patru luni, s-au adăugat aproximativ 77.000 de bitcoini.

Același document SEC relevă un detaliu esențial: la 30 iunie 2026, prețul mediu de achiziție al bitcoinurilor deținute de fond era de aproximativ 83.081 dolari.

În dimineața de luni, 26 octombrie, un bitcoin se tranzacționa la aproximativ 80.268 dolari, ceea ce însemna o scădere de 36% față de recordul de aproximativ 126.200 dolari înregistrat pe 6 octombrie 2025.

Prezența ether și monedele minore

În ceea ce privește ether, BlackRock operează un fond analog, i Shares Ethereum Trust (ETHA), care la 23 octombrie afișa active de 7,8 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 3,26 milioane de ether, de asemenea aparținând investitorilor din vehicul.

Lângă bitcoin și ether, pe adresele atribuite BlackRock se regăsesc și zeci de monede secundare, cu denumiri precum SPX6900, Mog Coin sau Joe Coin. Valoarea lor este neglijabilă în contextul unui fond de zeci de miliarde. Vehiculul de bitcoin deține exclusiv bitcoini și lichidități, iar cel de ether, doar ether.

Orice adresă publică poate primi monede de la orice altă adresă. Promotorii monedelor secundare trimit adesea active la adresele cunoscute ale marilor companii, pentru a crea iluzia unei investiții. Acest fenomen este documentat cel puțin din martie 2024, când adresa unui alt fond al BlackRock a început să primească astfel de transferuri nesolicitate.

Ce nu cumpără BlackRock: XRP, XLM și „ISO 20022”

Pe rețelele sociale se răspânde și ipoteza că BlackRock, Bank of America și alți actori mari achiziționează XRP și XLM, în contextul „narativei ISO 20022”. Datele disponibile nu confirmă această afirmație. Până la sfârșitul lunii septembrie, BlackRock nu solicitase aprobarea pentru niciun fond de XRP.

La acea dată, pe piața americană se tranzacționau șapte fonduri legate de XRP, primul lansat în noiembrie 2025, toate operate de alți administratori, printre care Bitwise, Franklin Templeton, Grayscale și 21 Shares.

În SUA nu există un fond cotat la bursă care să dețină direct XLM: cele două vehicule lansate în aprilie 2026 de Volatility Shares utilizează contracte futures, iar trustul Grayscale legat de XLM se tranzacționează exclusiv pe piața extrabursieră. Niciunul dintre aceste vehicule nu aparține BlackRock.

În ianuarie 2026 au circulat capturi de ecran editate, sugerând că BlackRock ar fi achiziționat XRP în valoare de 1,85 miliarde de dolari. Pe platforma Arkham, adresa respectivei entități afișa în realitate doar în jur de 5 XRP, adică aproximativ 10 dolari.

Bank of America permite, începând cu 5 ianuarie 2026, consultanților să recomande clienților o expunere de 1-4% în criptomonede, dar strict prin fonduri de bitcoin listate la bursă, nu prin XRP sau XLM.

ISO 20022 este un standard pentru comunicările bancare, utilizat de rețeaua Swift pentru plățile internaționale. Nu este o monedă și nu „certifică” nicio criptomonedă.

Listele cu „monede compatibile ISO 20022” care circula pe internet nu au nicio bază oficială.

Cine deține cei mai mulți bitcoini

Până în prezent au fost emise 20,1 milioane de bitcoini, adică 95,7% din plafonul maxim de 21 de milioane.

Iată primii deținători cunoscuți, la data de octombrie 2026:

Cine deține cei mai mulți bitcoini?

Satoshi Nakamoto, creatorul bitcoinului: 1,1 milioane (estimare, neatinși). Coinbase (platformă și custode): 965.000 (ai clienților).

Strategy (fosta MicroStrategy): 848.517 (ai firmei). Fondul IBIT al BlackRock: 811.000 (ai investitorilor). Binance (platformă): 688.600 (ai clienților).

Guvernul SUA: 198.000-330.000 (confiscați). Guvernul Chinei: 190.000 (confiscați, estimare). Fondul Fidelity (FBTC): 176.281 (ai investitorilor).

Robinhood (platformă): 141.000 (ai clienților). Bitfinex (platformă): 130.000 (ai clienților). Fondul Grayscale (GBTC): 125.278 (ai investitorilor).

În continuare, printre alte entități, se regăsesc Tether, emitentul monedei USDT, cu aproximativ 97.000 de bitcoini în rezervele proprii, și guvernul Marii Britanii, cu 61.245 de bitcoini confiscați, pentru care este în derulare un proces judiciar. Cifrele referitoare la guvernul SUA variază în funcție de sursă, deoarece unele includ monede care urmează a fi returnate.

Cifrele nu sunt cumulative: o parte din bitcoinurile fondurilor listate se află chiar la Coinbase, iar o parte din cele ale Strategy se găsesc la Fidelity Custody. În total, fondurile listate din SUA dețin aproximativ 1,29 milioane de bitcoini, adică 6,4% din totalul emis, în timp ce platformele de tranzacționare dețin în jur de 2,7 milioane, aproape integral ale clienților.

Printre companiile care mențin rezerve în bitcoin se numără Metaplanet (Japonia, 44.000), MARA (35.577) și Tesla (11.509). Cifrele aferente lui Satoshi, Chinei și guvernului SUA reprezintă estimări, nu solduri confirmate.

Existența fondurilor de bitcoin aprobate în SUA de către BlackRock și Fidelity indică faptul că moneda digitală a devenit un activ acceptat de marii investitori. Acest lucru nu reduce însă volatilitatea. În 2018, moneda a pierdut 84% din valoarea sa, iar în 2022, 77%. După recordul din octombrie 2025, prețul a coborât în februarie 2026 la aproximativ 60.000 de dolari, adică o scădere de peste 50%.

În luna iunie, cotația a coborât chiar sub pragul de 60.000 de dolari.

Spre deosebire de un depozit bancar, nu există nicio garanție statală. Autoritățile europene de supraveghere au avertizat în octombrie 2025 că criptomonedele implică un grad ridicat de risc și că protecția legală poate fi absentă.

De asemenea, Directoratul Național de Securitate Cibernetică a semnalat apariția unor clipuri false, generate cu inteligență artificială, în care persoane publice par să recomande investiții.

Această întrebare are trei răspunsuri distincte, în funcție de nivelul de analiză: rețeaua, prețul sau bitcoinurile din portofelul tău.

Rețeaua este cel mai greu de oprit.

Bitcoinul nu are o companie, un sediu sau un server central care ar putea fi închis. Infrastructura este menținută de zeci de mii de calculatoare, fiecare păstrând o copie completă a istoricului de tranzacții, distribuite pe toate continentele.

De la lansarea din ianuarie 2009, incidentele majore ale rețelei au fost doar două.

În august 2010, un defect de program a permis generarea a 184 de miliarde de bitcoini într-o singură operațiune; problema a fost rezolvată în câteva ore, iar blocul problematic a fost eliminat din lanț.

În martie 2013, o actualizare a împărțit rețeaua în două pentru aproximativ șase ore, până când minerii s-au întors la versiunea anterioară.

Cel mai sever test a provenit din China.

În 2021, guvernul a interzis activitatea de minerit, iar puterea de calcul a rețelei a scăzut cu aproximativ jumătate în câteva săptămâni, conform datelor Universității Cambridge.

Minerii s-au relocat în SUA, Kazahstan sau Rusia, iar până în decembrie 2021, capacitatea a revenit aproape la nivelul anterior. China a interzis ulterior și tranzacțiile cu criptomonede, dar bitcoinul a continuat să funcționeze normal, la fel ca după interdicțiile aplicate în alte state.

Acest lucru nu elimină însă riscurile.

Bitcoinul nu generează profit sau dividende, iar valoarea sa depinde exclusiv de cererea pieței. Statele pot impune restricții asupra platformelor de tranzacționare.

Mineritul este concentrat: în ultima lună, trei grupuri de mineri au generat aproape două treimi din blocuri, deși în spatele lor se află mii de mineri care pot părăsi oricând.

Pe termen lung, calculatoarele cuantice ar putea sparge criptografia actuală. Institutul american de standarde (NIST) a publicat în 2024 primele standarde de criptografie rezistente la atacuri cuantice, iar o propunere de modificare a protocolului bitcoin (BIP-360) se află încă în fază de dezbatere.

O analiză Deloitte estima că aproximativ un sfert din bitcoini se află în adrese mai expuse. Pentru un investitor, riscul cel mai concret este altul: bitcoinul tău poate dispărea chiar dacă rețeaua funcționează. Chainalysis estima în 2020 că aproximativ 3,7 milioane de bitcoini erau probabil pierduți definitiv, din cauza parolelor uitate sau a cheilor pierdute. Platforma Mt. Gox s-a prăbușit în 2014, după ce dispăruseră aproximativ 850.000 de bitcoini, majoritatea aparținând clienților.