Majoritatea profesorilor se tem că inteligența artificială avansează prea rapid pentru școli

Se îndreaptă școala spre o criză a gândirii critice?

Profesorii trag un semnal de alarmă: decalaj periculos între tehnologie și metodele clasice de predare!

O nouă cercetare desfășurată în șase țări europene scoate la iveală o tensiune uriașă în sistemul de învățământ.

Rezultatele arată o prăpastie adâncă între numărul tot mai mare de dispozitive din clase și felul în care acestea ajută cu adevărat la învățare. Studiul, comandat de Epson, a luat la rând elevi, profesori și specialiști IT din școli, creionând un tablou complet al digitalizării în educație.

Conform datelor strânse, opt din zece profesori se tem că inteligența artificială invadează școlile mult mai repede decât pot ține pasul instituțiile. Cel mai mare coșmar al dascălilor este că elevii se bazează orbește pe AI pentru teme și își ucid spiritul critic, ceea ce va duce inevitabil la o scădere a calității educației.

De ce cer elevii mai multă tehnologie în ore?

În plus, 86% dintre cadrele didactice cred că o mai bună potrivire între gadgeturi și metodele clasice ar putea urca performanța elevilor.

De cealaltă parte, tinerii vor ca tehnologia să fie și mai prezentă în lecții, o dorință ignorată parțial de decidenți. Datele arată că 79% dintre elevi folosesc tehnologia în aproape tot ce fac zi de zi, iar 58% vor instrumente digitale și la școală.

În același timp, 67% dintre administratorii IT din școli confirmă că bugetele au mers masiv spre infrastructură în ultimul an. La nivelul Uniunii Europene, s-au băgat peste 23 de miliarde de euro în edtech și competențe digitale.

Totuși, datele OCDE arată o cădere vizibilă a notelor la matematică și lectură, semn că miliardele băgate în ecrane nu au adus automat note mai bune.

Unde este echilibrul între ecrane și manuale?

În loc să dea cu piciorul tehnologiei, oamenii din sistem vor o cale de mijloc. 81% dintre profesori și 87% dintre administratorii IT cer moderație în folosirea ecranelor. Studiul a măsurat și cum se Împacă noul cu vechiul, combinând tehnologia cu hârtia și manualele clasice.

Când au fost puși să noteze de la 1 la 10 trei capitole cheie, profesorii n-au fost deloc blânzi.

Echilibrul între ecrane și hârtie a primit un 5,0 curat, raportul dintre ecranele personale și cele comune a luat 5,3, iar balanța dintre AI și supravegherea umană s-a dus jos de tot, la 4,7.

Ce pierdem când mizăm totul pe inteligența artificială?

Media acestor note dă un Indice European de Echilibru Tehnologic de doar 5 din 10.

Mai mult, 65% dintre profesori simt că se exagerează cu importanța acordată inteligenței artificiale, în detrimentul pedagogiei clasice.

Cercetarea a luat la rând Marea Britanie, Spania, Italia, Franța, Germania și Polonia, adică cele mai mari sisteme școlare din Europa de Vest și Centrală.

Deși România nu a fost pe lista studiului, comunitățile mari de români din aceste state fac ca concluziile să fie o lectură obligatorie și pentru părinții sau elevii români înscriși în școlile de acolo.