7 din 10 români folosesc inteligența artificială zilnic, dar nu o mai recunosc

Cum se testează originea unui text?

Majoritatea cetățenilor din România au integrat deja instrumentele de inteligență artificială în fluxul lor zilnic de activități, însă o problemă semnificativă persistă: capacitatea de a distinge conținutul produs automat de cel redactat manual pare să fie în declin. Datele recente indică o penetrare masivă a acestor tehnologii, dar și o vulnerabilitate cognitivă a utilizatorilor care nu mai reușesc să identifice originea unui text.

Conform raportului intitulat „AI Adoption Report România 2026”, elaborat de agenția de cercetare MKOR, șapte din zece români declară că interacționează aproape în fiecare zi cu sisteme de inteligență artificială. Studiul s-a bazat pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane, oferind o imagine detaliată asupra modului în care tehnologia s-a infiltrat în rutina publicului larg.

Paradoxul central al acestei realități este că, deși adoptarea este rapidă și extinsă, discernământul față de sursa informației stagnează.

Peste jumătate dintre participanți, adică mai mult de 50%, au avut dificultăți în a separa un pasaj generat de un algoritm de unul scris de un om, confuzie care subliniază decalajul dintre prezența tehnologiei și capacitatea de a o recunoaște.

Utilizarea inteligenței artificiale nu mai este privită ca o noutate exotică sau o curiozitate temporară, ci a devenit un pilon al modului în care românii își satisfac nevoia de informație. Statisticile relevă că 83% dintre respondenți integrează aceste instrumente în timpul lor liber, folosindu-le pentru diverse task-uri personale. Totuși, frontiera dintre viața privată și cea profesională se estompează, deoarece circa 58% dintre utilizatori aplică aceleași metode și în intervalul orar de muncă.

Din punct de vedere al notorietății, peisajul este dominat de câteva platforme majore.

ChatGPT se impune ca standardul de facto, fiind cunoscut de aproximativ 98% dintre cei interogați în cadrul cercetării MKOR.

La urma urmei, pe pozițiile secundare se află Gemini, care a atins o rată de recunoaștere de 79%, urmat de Claude, a cărui prezență este cunoscută de circa 37% dintre respondenți.

Aceste cifre ilustrează concentrarea atenției publice asupra unor puține nume marcate în industria AI.

Pentru segmentul de populație care încă evită utilizarea acestor tehnologii, barierele principale sunt de natură psihologică și culturală. Un procent de 50% dintre non-utilizatori susțin că preferă rezolvarea problemelor prin forțe proprii sau prin dialog direct cu colegii și prietenii, valorizând factorul uman.

Alții nu găsesc încă un motiv suficient de convingător pentru a face primul pas spre testare, în timp ce o cvasi-cincime, respectiv 25%, exprimă o îngrijorare profundă, considerând că inteligența artificială prezintă riscuri semnificative pentru structura societății actuale.

Vârsta dictează adoptarea tehnologiei!

Vârsta rămâne un predictor puternic al gradului de adoptare. Printre membrii generației Baby Boomers, 39% utilizează deja astfel de sisteme.

Proporia crește constant pe măsură ce coborâm pe scara vârstelor: la Generația X, rata ajunge la 66%, iar la Millennials, la 72%. Vârful curbei este atins de Generația Z, unde aproape 90% dintre tineri declară că folosesc inteligența artificială, demonstrând o familiaritate nativă cu aceste instrumente digitale.

Capacitatea de a identifica originea unui text a fost testată printr-un experiment simplu inclus în raport.

Acest rezultat confirmă ideea că, în ciuda omniprezenței tehnologiei, distincția subtilă dintre stilul uman și cel sintetic rămâne o provocare majoră pentru majoritatea utilizatorilor.

Gradul de acceptare a inteligenței artificiale variază considerabil în funcție de contextul în care aceasta este implementată.

Domeniul sănătății este cel mai sensibil la lipsa de transparență; 32% dintre români ar simți o formă de trădare dacă ar descoperi că interpretările analizelor lor medicale au fost furnizate de un algoritm.

O reticență similară, de aproximativ 30%, este observată în interacțiunile cu psihoterapeuții sau în relația cu instituțiile bancare, unde mulți clienți refuză să accepte faptul că interlocutorul lor a fost un asistent virtual prezentat ca un specialist uman.

În contrast, există o categorie de 15% dintre români pentru care ignoranța privind natura AI a interlocutorului nu este o problemă critică, atâta timp cât rezultatul final este de calitate și sarcina este îndeplinită eficient. Cori Cimpoca, fondatoarea agenției MKOR din București, comentează această dinamică subliniind că disconfortul apare în special când dezvăluirea are loc post-factum, după ce o decizie importantă a fost luată.

Ea afirmă că ascunderea utilizării asistenților virtuali erodează încrederea, iar companiile ar trebui să adopte o politică de transparență clară pentru a-și păstra loialitatea clienților.

Acceptarea largă a tehnologiei nu echivalează cu o încredere oarbă. Utilizatorii doresc să fie informați când intră în contact cu inteligența artificială, mai ales când procesul are implicații personale sau financiare directe.

Transparența devine, astfel, cheia menținerii echilibrului între eficiența oferită de mașini și nevoia umană de a simți controlul asupra interacțiunilor sociale și profesionale.