Inteligența artificială crește productivitatea în telecom, dar este blocată de lipsa resurselor umane

De ce este atât de greu să trecem de la idee la realitate?

Studiuul recent publicat de EY-Parthenon, intitulat „Telco of Tomorrow”, relevă o realitate complexă pentru industria de telecomunicații: deși tehnologia avansează rapid, capacitatea organizațională de a absorbi aceste schimbări rămâne un punct critic de vulnerabilitate. Acest raport, elaborat la fiecare doi ani și fundamentat pe discuții cu aproximativ 100 de manageri de top din firme de telecom din întreaga lume, pune în lumină deciziile strategice care vor defini sectorul în anii următori.

Datele colectate indică faptul că, în ciuda optimismului larg răspândit legat de potențialul inteligenței artificiale, multe companii se află într-o stare de nepregătire pentru a capitaliza integral acest val tehnologic. Deficitul acut de personal calificat, dificultățile în redimensionarea modelurilor operaționale și absența unei viziuni strategice clare constituie principalele obstacole care pot încetini ritmul transformării.

Concluzia centrală este că oportunitățile de expansiune există în belsug, dar ele riscă să rămână nerealizate dacă structurile interne nu se aliniază cu viteza de dezvoltare a tehnologiilor noi.

Cédric Foray, responsabilul pentru sectorul de telecomunicații la nivel global la EY, subliniază această disonanță. El afirmă că problema nu stă în lipsa oportunităților, ci în capacitatea firmelor de a dispune de cadrele operaționale, abilitățile necesare și o direcție strategică coerentă.

Implementarea simplă a instrumentelor de inteligență artificială nu garantează succesul; valoarea maximă va fi generată de acele organizații care reușesc să integreze perfect strategia comercială, dezvoltarea echipei și restructurarea proceselor interne.

Prioritatea absolută a liderilor din domeniu este acum inteligența artificială, care a devenit motorul principal al transformării. Statisticile sunt uimitor de clare: 97% dintre executivii intervievați prognează că IA va genera creșteri substanțiale în productivitate și eficiența operațională în orizontul următorilor cinci ani.

Această tehnologie este vizată pentru aplicarea sa în diverse segmente ale companiei, cu accent pe asistența clienților și rezolvarea problemelor, un domeniu menționat de 92% dintre respondenți.

Optimizarea rețelelor urmează la distanță, cu 67%, iar augmentarea și personalizarea serviciilor sunt identificate de 38% dintre participanți.

Totuși, trecerea de la intenție la concretizare este marcată de bariere considerabile. Mai mult de jumătate din lideri, respectiv 54%, citesc constrângerile bugetare ca fiind principalul impediment în calea modernizării.

Altfel, 43% semnalează că setul de competențe actual al angajaților este insuficient pentru noile cerințe. Un aspect deosebit de îngrijorător este lipsa de coerență dintre tehnologie și strategia generală de afaceri, menționată frecvent ca un factor de eșec. În plus, 34% dintre manageri recunosc că neclaritatea privind direcția strategică fundamentală a companiei frânează inițiativele de transformare.

Astfel, succesul nu mai depinde exclusiv de volumul investițiilor tehnologice, ci de abilitatea de a redesena fluxurile de lucru și de a incorpora IA în inima operațiunilor zilnice.

Transformarea forței de muncă reprezintă un alt capitol critic, caracterizat de un paradox evident. Discuțiile cu directorii executivi au scos în evidență așteptări de perturbări majore în structura angajată. Aproape șapte din zece lideri, adică 69%, estimează că trei sferturi din actuala bază de angajați va trebui fie să își actualizeze radical setul de abilități, fie să fie înlocuite în următorii cinci ani.

Această schimbare este impusă de adoptarea modelurilor operaționale în care inteligența artificială ocupă un loc central.

Unde sunt talentele de care avem atâta nevoie?!

În ciuda acestei necesități de adaptare, atragerea și reținerea talentelor potrivite rămân o provocare majoră.

Doar 31% dintre conducători cred că industria telecomunicațiilor va fi percepută ca unul dintre cele mai atractive sectoare de muncă peste cinci ani. Cédric Foray completează această analiză prin a sublinia că provocarea nu se limitează la simple cursuri de recalificare.

Este necesară o Managerii care se mulțumesc cu adăugarea pur și simplu a IA la metodele vechi de lucru riscă să piardă o parte semnificativă din valoarea creată.

Adevărata oportunitate constă în reproiectarea integrală a modului în care compania funcționează.

Pe măsură ce creșterea veniturilor din serviciile clasice de conectivitate stagnă, liderii caută surse noi de profitabilitate. O tendință clară este orientarea spre domenii adiacente sau complementare.

Exact jumătate dintre executivi, adică 50%, consideră serviciile din afara activității de bază ca pe o pârghie esențială pentru dezvoltare, o proporție în creștere față de 34% înregistrate în ediția anterioară a studiului, din anul 2024.

Acest shift strategic este confirmat și de faptul că 47% dintre respondenți au inclus redefinirea modelurilor de afaceri prin accelerarea creșterii serviciilor non-tradiționale printre prioritățile lor pentru următorii cinci ani. Domeniile vizate includ securitatea cibernetică, serviciile de cloud suveran, infrastructura dedicată inteligenței artificiale și soluțiile de tip GPU-as-a-service.

Mulți manageri argumentează că operatorii ar trebui să se concentreze pe nișele unde activele lor existente – infrastructura, reputația de brand și relațiile cu clienții – le conferă un avantaj competitiv real.

Competențele cheie pentru viitor sunt, de asemenea, redefinite. În timp ce calitatea rețelei este menționată de 49% dintre participanți, o înțelegere aprofundată a nevoilor clienților este văzută ca o abilitate vitală de 64% dintre ei.

De asemenea, 80% dintre lideri susțin că infrastructura digitală rămâne un asset critic pe care companiile de telecom trebuie să îl dețină și să îl administreze direct, nu să îl externalizeze complet.

Peisajul concurențial este în schimbare accelerată, influențat de intrarea unor jucători noi și de evoluția celor existenți. Două treimi dintre executivi, adică 66%, identifică operatorii de sateliți ca pe o sursă majoră de disrupție în următorii cinci ani. Această îngrijorare reflectă temerea că progresele în tehnologia sateliților de orbită joasă (LEO) vor contesta modelele tradiționale de livrare a conectivității, în special în zonele rurale sau slab deservite.

Simultaneu, gigienții de cloud (hiperscalerii) exersează o presiune strategică crescută asupra sectorului. Deși sunt percepuți tot mai mult ca rivali pe piața serviciilor corporate, aceștia sunt așteptați să devină și parteneri cruciali în ecosistem. Cererea explozivă de infrastructură pentru inteligența artificială forțează o colaborare mai strânsă între conectivitate, cloud și putere de calcul.

Adrian Baschnonga, analist senior la EY Global Telecommunications, sintetizează această dinamică complexă. El observă că concurența provine din ce în ce mai mult din afara granițelor clasice ale industriei telecom. Furnizorii de servicii prin satelit își extind ambitia, iar hiperscalerii joacă un dublu rol de competitor și partener. În acest mediu volatil, poziționarea strategică devine mai importantă ca niciodată, deoarece companiile de telecom trebuie să determine unde pot genera o valoare distinctivă într-un ecosistem tot mai interconectat și competitiv.