Cine sunt actorii rău-intenționați?
Rusia rămâne principală sursă a amenințărilor cibernetice pe continentul european, a subliniat Luminița Odobescu, consilier de stat pentru Politică externă și securitate în Cancelaria prim-ministrului, în cadrul conferinței Bucharest Cybersecurity Conference 2026 (BCC2026), care a avut loc marți. Într-o prezentare adresată participanților la eveniment, oficialul a descris peisajul de securitate european ca fiind tot mai complex, dominat de atacuri digitale, campanii de dezinformare și riscuri hibride.
Culture picks
Iulian Stanciu lansează NOD Cloud: distribuție Microsoft Cloud și AI în România
NOD și Be-Cloud Group lansează NOD Cloud pentru piața europeană
Start-up-uri românești și italiene selectate în acceleratorul Rubik Hub pentru inovații tehnologice
Lansarea NOD Cloud aduce soluții avansate pentru securitate și inteligență artificialăOdobescu a subliniat că România și partenerii săi europeni se confruntă cu un spectru larg de actori rău-intenționați.
Printre aceștia se numără rețelele statale – cu un accent deosebit pe Rusia, dar și pe alte țări –, precum și grupările infracționale specializate în cyberatacuri.
Spectrul actorilor rău-intenționați este divers – de la rețele de stat, cu un accent principal pe Rusia, dar și pe altele, până la infractori cibernetici și hackeri, a afirmat reprezentanta Guvernului.
Cum reacționează statul?
educația? Consiliera de stat a explicat că atacurile cibernetice pot lovi simultan mai multe sectoare și pot fi integrate în campanii hibride coordonate. Această complexitate impune o reacție integrată la nivel național, bazată pe o coordonare strânsă între autoritățile competente, sectorul privat, mediul academic, societatea civilă și cetățenii.
Multitudinea de impacturi și de sectoare afectate de atacurile cibernetice – fie în campanii hibride coordonate și complexe, fie separate de acestea – necesită un Unde se află România?
Autoritățile române lucrează activ la consolidarea capacităților de preveniune, detectare și Obiectivul este de a asigura că instituțiile statului dispun de resursele necesare pentru a gestiona crizele digitale, dar și de a promova educația cibernetică la toate nivelurile, formând o cultură de securitate nu doar în sectorul public, ci și în cel privat și în întreaga societate.
Cum ne apărăm?
Un alt pilon al strategiei naționale este integrarea securității cibernetice în sistemul educațional. Odobescu a susținut că înțelegerea riscurilor digitale trebuie să devină parte din educația generală, folosind instrumente de comunicare strategică pentru a informa și conștientiza cetățenii. Trebuie, de asemenea, să considerăm securitatea cibernetică ca parte a educației clasice și să folosim instrumentele comunicării strategice pentru a crește conștientizarea cetățenilor noștri, a afirmat ea.
În fața evoluției rapide a amenințărilor, oficialul a cerut adaptare rapidă, inovare și investiții în noi resurse. Cooperarea internațională este esențială, având în vedere caracterul transfrontalier al multor acte de securitate cibernetică, folosind totodată instrumentele UE și NATO.
cooperarea? Finalmente, Luminița Odobescu a evidențiat importanța cooperării regionale, menționând sprijinul acordat de România Republicii Moldova și Ucrainei în domeniul cibernetic.
Nimeni nu este scutit de consecințele atacurilor cibernetice, a încheat consiliera de stat, subliniind că nicio țară nu poate rămâne izolată în fața acestui tip de amenințări.