Karp critică Franța, dar alege un ton prietenos ton!
Alex Karp, CEO-ul Palantir, a spus că măsurile Franței privind limitarea software-ului american în instituțiile publice produc efectul opus al celui dorit. În loc să întărească autonomia tehnologică europeană, aceste restricții o deterioră.
Culture picks
Planul de preluare a PayPal de către Stripe și Advent a eșuat
AI face oamenii să mai puțin se încreadă în doctori și profesori
Oamenii se confesează chatboturilor: studiu surprinzător despre intimitatea digitală
Hackerii chinezi au infiltrat sistemele guvernamentale SUA prin dispozitive IoT compromiseDeclarările au fost date într-un interviu pentru France 24, confirmat și de AFP, în momentul în care DGSI Franței planuiește înlocuirea soluțiilor Palantir cu cele ale companiei locale ChapsVision, motivată de temeri privind controlul datelor și dependența de tehnologii străine.
Conform lui Karp, aceste măsuri nu consolidează suveranitatea europeană — au efect pervers. „Aceste măsuri au efectul invers”, a declarat, explicând că reglementarea curentă nu ajută nici Europa, nici Franța, ci creează obstacole inutile.
A adăugat că multe decizii sunt luate fără o înțelegere adecvată a complexităților tehnice, ducând la soluții simbolice, nu eficiente.
A subliniat că înlocuirea unui furnizor american cu unul european nu garantează suveranitate dacă tehnologia de bază rămâne străină. A criticat ce a numit „suveranitate de nume”: când instituțiile aleg furnizori locali, dar acești integrează componente sau arhitecturi inchise din Statele Unite sau China.
Karp: Preocupările Franței față de tehnologia americană sunt legitime!
În stilul său direct și uneori provocator, a comparat această practică cu „un cinq à sept fără preservativ” — sugerând că siguranța este iluzorie și riscurile rămân.
Totuși, Karp a recunoscut că preocupările privind dependența de tehnologia americană sunt legitime, mai ales în contextul politic al administrației Trump. Dar a insistat că timpul debatelor ideologice a trecut.
„A venit momentul să trecem la treabă”, a declarat, cerând o trecere spre acțiuni concrete, nu spre discutii politice sterile.
A precizat că o reglementare utilă necesită expertiză tehnică profundă și că deciziile privind infrastructura critică nu ar trebui să fie luate de cei care nu înțeleg arhitectura, algoritmii sau integrarea sistemelor.
Deși a exprimat criticări ferme, Karp a ales să transmită mesajele într-un ton pe care l-a definit „prietenos”, referindu-se la proverbul francez „qui aime bien châtie bien” — adică „cine iubește bine, pedepsește bine” — pentru a arăta că objectionările sale nu sunt din ostilitate, ci din dorul de a vedea Europa reușită. A descris Franța ca fiind „cea mai importantă țară din Europa din punct de vedere cultural” și „a doua ca importanță economică”, subliniând respectul pe care îl are față de stat, chiar și când nu este de acord cu politici specifice.