Bitdefender: Europa trebuie să accelereze sprijinul pentru startup-uri, inovație și educație

Ce a spus șeful Bitdefender?

La conferința Bucharest Cybersecurity Conference 2026, organizată de DNSC, Andrei Florescu, președinte și manager general pentru divizia Business Solutions Group din cadrul Bitdefender, a arătat clar unde trebuie să lovească Europa. Trebuie să accelereze eforturile în trei direcții: să stimuleze ecosistemul de startup-uri, să promoveze inovația tehnologică și să consolideze programele educaționale care formează noii experți în cibersecuritate.

Intervenția sa a avut loc într-un moment în care evenimentul aduna laolaltă decidenți influenți din administrația publică și sectorul privat, nu doar din Europa, ci și din alte regiuni ale lumii.

Analiza prezentată de Florescu arată că flancul estic al continentului se confruntă cu o intensificare remarcabilă a incidentelor digitale. Explicația vine din doi factori principali. Primul este scăderea barierei de intrare pentru agresorii ciberneti, o consecință directă a integrării instrumentelor bazate pe inteligență artificială în arsenalul lor. Al doilea factor este prezența unui război hibrid, care amplifică tensiunea și complexitatea atacurilor. În paralel, liderul Bitdefender a insistat ca Europa să adopte modele de afaceri care să beneficieze simultan tuturor actorilor, inclusiv startup-urilor emergente și investitorilor. Educația tinerilor specialiști IT a fost identificată ca un pilon fundamental pentru sustenabilitatea sectorului.

În dialogul purtat cu redacția StartupCafe. ro, Andrei Florescu a oferit detalii suplimentare despre dinamica actuală a amenințărilor.

De ce atacurile sunt mai periculoase?

El a explicat că inteligența artificială joacă un rol crucial în accelerarea dezvoltării atacurilor și în capacitatea acestora de a fi scalate eficient, datorită gradului ridicat de automatizare oferit de platformele moderne.

Deși tehnologia AI poate fi utilizată în mod benefic, ea facilitează și acțiunile malevole, permițând atacatorilor să își crească viteza și amploarea operațiunilor. Această dinamică afectează nu doar România, ci și întreaga lume, unde frecvența atacurilor a cunoscut o creștere constantă.

Florescu a menționat că atât apărătorii, cât și agresorii beneficiază de unghiuri specifice ale utilizării AI, în special în procesele de identificare a vulnerabilităților și aplicarea corecțiilor software. Totuși, pe flancul estic, efectul războiului hibrid determină o intensificare a atacurilor și o ușoară creștere a nivelului lor de complexitate. Contribuția AI este predominant în aspectele legate de viteză și scară, mai degrabă decât în inventarea unor vectori de atac compleți noi. Astfel, deși descoperirea exploatațiilor se face mai rapid, vectorii rămân în mare parte cunoscuți, ceea ce impune o reacție agilă a defensivelor.

Întrebat despre capacitatea României de a se apăra eficient, Florescu a afirmat că procesele de apărare, indiferent dacă se desfășoară în sectorul public sau privat, evoluează constant, ținând pasul cu avansările industriale. El a subliniat că provocarea nu este specifică unei anumite națiuni, deoarece defensorii operează cu aceleași resurse, fie că vorbim despre România, Germania sau Malaezia.

Cum ne putem apăra mai bine?

Cu toate acestea, este imperativ ca toți actorii să accelereze progresul, iar sectorul privat continuă să investească masiv în cercetare și dezvoltare, integrând tot mai mult automatizarea condusă de modelele lingvistice mari în sistemele de apărare.

Colaborarea dintre autoritățile publice și sectorul privat a fost descrisă ca fiind un trend pozitiv în creștere la nivel european. Florescu, care se definește ca un optimist convins, a exprimat bucuria sa în fața progresului făcut în ultimii ani în înțelegerea sinergiei dintre cele două sectoare.

Această parteneriat nu doar că aduce beneficii clare ambelor părți, dar este destinată să se accelereze și mai mult în viitor.

România poate deveni lider european în cibersecuritate!

Cu privire la inovația europeană și cea românească, expertul nu a considerat că lipsesc componente fundamentale, ci mai degrabă contextul favorabil.

El a precizat că la nivel european, nu există aspecte exclusive României, ci este nevoie de eforturi comunitare pentru crearea unui mediu de business și investiții prietenos startup-urilor.

Acest lucru implică măsuri legislative și fiscale care să încurajeze dezvoltarea accelerată a acestui sector de investiții.

Piața de startup-uri din România este privită cu optimism, aflându-se pe un trend ascendent accelerat, cu „pepiniere” active în toate centrele universitare majore, precum București, Cluj, Timișoara și Iași.