Adăposturi anti-bombă pentru servere!
Lovite în plin de dronele și rachetele ucrainene, autoritățile de la Moscova trec la măsuri extreme pentru a-și salva infrastructura digitală.
Culture picks
Grok AI anticipează o explozie istorică a prețului Ethereum până în 2027
Binance pierde miliarde: Încrederea investitorilor, pusă la grea încercare
Coreea de Sud strânge șurubul: Reguli mai dure și taxe noi pentru piața crypto
Bursa americană pierde mii de miliarde din cauza investițiilor masive în inteligența artificialăGigantul telecom Rostelecom a trecut deja la planșa de proiectare: construiește facilități subterane fortificate, menite să reziste la orice amenințare externă, potrivit unui oficial al companiei citat de publicația Vedomosti.
Noile buncăr-datacentere vor adăposti spații de rezervă pentru replicarea datelor, iar puterea de calcul va fi împărțită strategic în mai multe locații. O primă soluție modulară este deja în dezvoltare pentru gigantul chimic „PhosAgro”. În paralel, culisele negocierilor arată discuții avansate cu „Nornickel” pentru ridicarea unei alte fortărețe subterane destinate serverelor.
Cât costă o fortăreață digitală sub pământ?
Totul a pornit de la o directivă strictă emisă la sfârșitul lunii octombrie de Ministerul Digitalizării, care a împărțit obiectivele digitale în trei categorii de risc. Pentru cele strategice, verdictul este clar: mutarea sub pământ, direct în stâncă sau în buncăre fortificate. Ghidul oficial impune și blindarea clădirilor de la suprafață, dublarea bazelor de date și o linie directă de comun acord cu structurile de forță.
Din punct de vedere financiar, cifrele amețesc. Un centru de date clasic costă în jur de 1,2–1,3 miliarde de ruble pe megawatt de sarcină IT, arată calculele iKS-Consulting. Însă o variantă subterană saltă factura cu 30–40%. Petr Pavelko, director adjunct la „Rental PRO”, detaliază lista lungă de cheltuieli: sisteme de ancorare în stâncă, hidroizolații complexe, sisteme gigantice de ventilație pentru puțuri, stingere automatizată a incendiilor, evacuare de urgență și elevatoare grele pentru coborârea echipamentelor sensibile.
La toate acestea se adaugă costurile piperate pentru cablurile de fibră optică și rețelele electrice coborâte de la suprafață.
La rândul său, Andrei Medvedev, șeful de la PSM, subliniază că nota de plată finală depinde enorm de la un caz la altul: altfel se pornește de la zero și altfel se adaptează o structură subterană deja existentă.
Vor apărea zece buncăre digitale până în 2031?
Dacă ritmul actual al bombardamentelor se menține, expertul independent Artem Semenikhin estimează că Rusia ar putea avea între 5 și 10 centre de date subterane, fiecare cu o capacitate de 5–10 MW. Totuși, Evgheni Virzer, șeful de la „Tehnologii Libere și Inginerie”, trage un semnal de alarmă privind prudența: găsirea unui loc stabil geopolitic, cu energie electrică sigură și magistrale de comunicații intacte, va fi o adevărată vreau-nu-vreau corvadă.
O idee cel puțin bizară a venit recent din Kemerovo, unde guvernatorul Ilya Seredyuk a propus refolosirea uriașelor cariere de cărbune abandonate. „O groapă de 300 de metri adâncime poate găzdui toată infrastructura IT sau centre de minerit, tăind drastic costurile de capital”, a argumentat oficialul.
Valul de atacuri lansate de Forțele Armate ale Ucrainei încă din octombrie a vizat direct punctele nevralgice ale economiei ruse: centrele de date Yandex, VK, Sber și FNS. Loviturile au paralizat temporar serviciile publice, aplicațiile de banking online, dar și cele de ride-sharing sau livrări, expunând la vedere vulnerabilitatea cronică a erei digitale rusești în fața războiului modern.
