Comerțul online românesc stagnează: de ce marketplace-urile preiau locul site-urilor proprii

Ultimul trimestru al anului este cel mai critic pentru comerțul online?

Piața de e-commerce din România a intrat într-o fază de stagnare în prima jumătate a anului. După o creștere de 25% în aceeași perioadă din 2025, dinamica s-a oprit brusc.

Datele platformei easySales, care procesează comenzile pentru peste 1.100 de magazine online din România și din regiune, arată o scădere sub 1% față de anul precedent pe un eșantion fix de comercianți.

În timp ce piața locală a stagnat, impulsul de creștere s-a deplasat către canalele de tip marketplace. Acestea au ajuns să reprezinte 51% din valoarea totală a comenzilor procesate prin platformă, în sus de la 38% în urmă cu doi ani. O cincime dintre comenzile realizate prin marketplace-uri provine de pe platforme din alte state, precum Polonia, Ungaria și Bulgaria, ceea ce indică o internaționalizare vizibilă a vânzărilor.

Diferențele de comportament al cumpărătorilor se manifestă și în modurile de plată. Pe marketplace-uri, 74% dintre tranzacții sunt achitate online, în timp ce pe site-urile proprii ale comercianților, 70% se efectuează prin plata la livrare (ramburs). Această discrepanță subliniază o încredere mai mare în sistemele de plată securizate ale platformelor terțe.

Ciprian Cazacu, cofondator și CEO al easySales, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation că piața românească nu a mai prezentat o creștere accelerată ca în anii trecuți. El a atribuit această stagnare scăderii puterii de cumpărare a consumatorilor, efect care s-a propagat pe tot lanțul comercial până la nivelul comenzilor procesate.

„Piața din România, pentru noi cel puțin, a fost într-o zonă de stagnare în prima jumătate a anului acesta”, a precizat el, subliniind că în prima jumătate a anului 2025 creșterea fusese de 25%, în timp ce acum se înregistrează o scădere de aproape 1%.

Platforma easySales, pusă în funcțiune oficial în aprilie 2019 de frații Ciprian și Iulian Cazacu, servește ca intermediar între magazinele online și diversele servicii: marketplace-uri, curieri, sisteme de facturare și ERP-uri. Sistemul automatizează listarea produselor, procesarea comenzilor și emiterea facturilor. Rezultatele financiare ale companiei arată o cifră de afaceri de 6,31 milioane de lei în 2025, cu o creștere de 48%. În primele nouă luni ale anului curent, veniturile au crescut cu 35% și compania a trecut pe profit din al doilea trimestru.

Dimensiunea platformei a devenit un indicator al sănătății pieței. În 2025, au fost procesate 8,4 milioane de comenzi, față de doar 146.000 în 2019, primul an de activitate. Valoarea tranzacțiilor zilnică este de circa un milion de euro, iar comercianții au listat peste 28 de milioane de oferte. Numărul de marketplace-uri integrate a ajuns la 175.

În ultimele 12 luni s-au adăugat 78 de integrări noi în 32 de țări, adică aproximativ o integrare la fiecare cinci zile, ceea ce arată o dezvoltare rapidă și constantă a produsului, conform explicației lui Cazacu.

Ultimul trimestru al anului este cel mai critic pentru comerțul online

Ultimul trimestru al anului este cel mai critic pentru comerțul online, concentrând peste o treime din totalul anual al comenzilor. Noiembrie este de obicei o lună care generează cât două luni obișnuite. Datele din anul trecut arată că într-o singură zi s-au înregistrat peste 110.000 de comenzi, adică de 4,6 ori volumul unei zile normale. Mai interesant este faptul că între orele 8:00 și 9:00 dimineața a fost responsabilă pentru 71% din volumul unei zile standard. Aceste statistici sugerează că presiunea pe ultimul trimestru este mare, mai ales după o primă jumătate de an marcată de stagnare.

Datele companiei relevă și o schimbare în structura cheltuielilor de cumpărare.

Valoarea medie a unei comenzi pe toată platforma este de aproximativ 240 de lei, cu 7% sub nivelul anului trecut.

Pe site-urile proprii, coșul mediu a scăzut de la 450 la 360 de lei în doi ani, în timp ce pe marketplace-uri a crescut de la 155 la 180 de lei.

Astfel, raportul dintre cele două tipuri de canale s-a redus de la aproximativ 3:1 la 2:1.

Comenzile cu valoare peste 1.000 de lei reprezintă doar 3% din numărul total al tranzacțiilor, dar contribuie cu 31% din valoarea lor, evidențiind o polarizare a consumatorilor între cumpărări mici și achiziții de valoare mare.

În acest context, marketplace-urile au devenit motorul creșterii. Ponderea lor în valoarea totală a urcat la 51%, iar o cincime dintre aceste comenzi vin din platforme din alte țări, ceea ce, după interpretarea fondatorului, înseamnă că un sfert dintre comercianții din platformă vând deja la nivel internațional.

Diferențele de comportament al cumpărătorilor sunt clare: pe marketplace-uri, 74% dintre tranzacții sunt plătite online, în timp ce pe site-urile proprii, 70% se fac prin plată la livrare.

Cazacu a punctat că încrederea în sistemele de plată ale marketplace-urilor este mai mare, ceea ce explică de ce aceste canale câștigă teren.