Poate tehnologia să ne înțeleagă suferința?
Ana-Maria Bucur, o voce remarcabilă a cercetării românești în lingvistică, a obținut o recunoaștere internațională de prestigiu: premiul pentru cea mai bună lucrare de doctorat în procesarea limbajului natural (NLP), oferit de Societatea Spaniolă pentru Procesarea Limbajului Natural (SEPLN). Distincția vine ca o confirmare a muncii sale de pionierat în utilizarea inteligenței artificiale pentru a identifica semnele timpurii ale depresiei și ale altor afecțiuni psihice, analizând amprenta digitală lăsată de utilizatori în texte, imagini și clipuri video.
Culture picks
Agenți OpenAI au încercat să modifice neautorizat pagini Wikipedia
Guvernul finlandez cere oprirea lucrărilor la noile centre de date Google din motive de mediu
SGS preia controlul Prescient Security, expertă în securitate cibernetică pentru marii jucători
Finlanda oprește lucrările la noile centre de date GoogleAlături de o echipă internațională de cercetători, Ana-Maria a dezvoltat algoritmi capabili să descifreze subtilitățile comunicării online. Această tehnologie nu urmărește spionarea utilizatorilor, ci funcționează ca un sistem de „triaj digital”.
Scopul este de a semnala clinicienilor posibile riscuri – de la depresie și comportamente autodistructive, până la dependența de jocuri de noroc – oferindu-le acestora date auxiliare pentru a interveni la timp acolo unde este cea mai mare nevoie.
„Tehnologia trebuie privită ca un sprijin, nu ca un înlocuitor al expertizei umane”, subliniază cercetătoarea, care vede în acest instrument o punte către un acces mai facil la asistență medicală.
Urgența acestor soluții este confirmată de cifrele alarmante. În 2024, Organizația Mondială a Sănătății estima că 322 de milioane de oameni – adică 5,2% din populația adultă a planetei – suferă de depresie.
Mai mult, un studiu amplu publicat în revista The Lancet în 2026 arată că, până în 2023, numărul persoanelor afectate de diverse tulburări mintale a ajuns la incredibila cifră de 1,17 miliarde.
În centrul acestui mecanism stă procesarea limbajului natural, o ramură a AI care transformă cuvintele în date matematice.
Cât de gravă este criza sănătății mintale?
Metoda folosită de Ana-Maria Bucur extrage informații din postările publice, analizând nu doar ce spunem, ci și cum o facem: frecvența cuvintelor, structura gramaticală și felul în care emoțiile noastre se schimbă în timp.
Analiza a scos la iveală diferențe revelatoare între utilizatorii diagnosticați cu depresie și cei sănătoși. Persoanele care suferă de depresie tind să folosească mai des pronumele la persoana întâi, semn al unei introspecții excesive, și se concentrează pe verbe la timpul trecut, semn al ruminației obsesive.
În schimb, capacitatea de a privi spre viitor pare să se diminueze, ceea ce explică dificultatea de a anticipa bucuria.
Interesant este și modul în care definim fericirea. Dacă oamenii fără probleme de sănătate mintală asociază bucuria cu activități precum sportul sau jocurile video, cei care se confruntă cu depresia găsesc sens aproape exclusiv în interacțiunile umane.
Chiar și în postările pesimiste, cercetătoarea a observat că mici sclipiri de optimism pot fi indicatori ai rezilienței psihologice.
Motivația din spatele acestui proiect a apărut în 2020, în plină pandemie, când Ana-Maria a observat explozia cazurilor de anxietate și lipsa acută de specialiști.
Lucrarea sa, „Abordări computaționale pentru detectarea tulburărilor de sănătate mintală din texte, imagini și videoclipuri de pe rețelele sociale”, a început la Universitatea din București și a fost finalizată în cotutelă cu Universitat Politècnica de València, sub coordonarea profesorilor Liviu Dinu și Paolo Rosso.