Inteligența artificială propulsează comerțul internațional la cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani

Conflictul din Iran și Ormuz au perturbat rutele comerciale!

Avansul remarcabil al schimburilor comerciale la scară planetară, care ating praguri nesăzuite în ultima decadă și jumătate, este alimentat în mod decisiv de cursa intensă pentru consolidarea infrastructurii dedicate inteligenței artificiale. Acest fenomen contrazice așteptările generalizate, conform cărora tensiunile politice și adoptarea unor politici protecționiste ar fi trebuit să încetinească ritmul globalizării.

Prognozele actuale sugerează o expansiune a comerțului până în anul 2029, care va depăși în mod clar ritmul observat în deceniul precedent, demonstrând o reziliență surprinzătoare a piețelor mondiale în fața tarifulor ridicate și a confruntărilor geopolitice.

Această dinamică este una dintre constatarile centrale ale celei mai recente publicări din seria Globalization Tracker, document elaborat comun de DHL și de Școala de Afaceri Stern din cadrul Universității din New York, prezentat publicului miercuri.

Documentul se bazează pe o analiză exhaustivă a a peste 30 de milioane de puncte de date, examinând în detaliu fluxurile internaționale ale bunurilor, capitalului, informațiilor și persoanelor. Astfel, raportul oferă o imagine de ansamblu fără precedent asupra proceselor de globalizare. O componentă esențială a acestei creșteri este stimularea generată de dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială, care impulsează puternic tranzacțiile la nivel global.

Volumul total al comerțului internațional cu bunuri a înregistrat o creștere accelerată în prima parte a anului 2026, un ritm care nu a mai fost observat în niciun alt semestru din ultimii 15 ani, cu singura excepție a perioadei de redresare spectaculoase de după pandemie.

Motivul principal al acestui avans constă în cererea acută pentru produsele necesare construirii infrastructurii de IA, în special semiconductoare și echipamente avansate de transmitere a datelor. Analizele realizate de Organizația Mondială a Comerțului și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică indică faptul că tranzacțiile cu bunuri care susțin utilizarea inteligenței artificiale au generat 42% din creșterea totală a comerțului cu bunuri în anul 2025.

Această proporție a urcat dramatic la 76% în primul trimestru al anului 2026, subliniind pondrea crescândă a acestui sector în dinamica economică globală.

John Pearson, CEO al diviziei DHL Express, a subliniat importanța centrală a acestei tehnologii, declarând că subiectul dominant al comerțului global nu mai este tarifele, ci inteligența artificială. El a explicat că fiecare interogare realizată în domeniul IA depinde, în ultimă instanță, de eficiența logistice. Cipurile electronice, echipamentele de rețea și multe alte componente fizice care formează baza acestei tehnologii trebuie livrate precis, la locul și momentul corect. DHL se poziționează ca un element de conectare între companii și piețele implicate în aceste lanțuri de aprovizionare complexe.

De fiecare dată când inovația tehologică generează noi fluxuri de marfă, rețeaua globală a companiei contribuie la menținerea dinamicii acestor circuite comerciale.

În paralel cu acest boom, conflictul din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz au perturbat rutele comerciale majore, dar efectele au rămas relativ localizate. Economiile puternic dependente de accesul la această strâmtoare au suferit impacturi mai grave.

Datele arată că valoarea schimburilor comerciale a scăzut cu 37% în Arabia Saudită și cu 7% în Emiratele Arabe Unite în primele cinci luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Politica comercială a constituit un alt obstacol semnificativ, cu tarifele vamale impuse de Statele Unite atingând niveluri cele mai ridicate din ultimele decenii.

Cu toate acestea, impactul global al acestor măsuri a fost limitat, în principal deoarece SUA au reprezentat doar 13% din importurile mondiale în ultimii ani. Mai mult, aproximativ jumătate dintre aceste importuri au fost exceptate de la majorările tarifare începând cu luna august 2026.

Un alt factor de atenuare a fost reticența majorității țărilor de a adopta măsuri ample de represalii. În schimb, multe națiuni și-au intensificat eforturile de a obține acces la piețe alternative prin intermediul unor noi acorduri comerciale bilaterale sau multilaterale.

Autorii raportului estimează că volumul comerțului mondial cu bunuri va crește cu o medie anuală de 3,4% până în 2029.

Această rată este semnificativ superioară celor 2,7% înregistrate în deceniul anterior. Profesorul Steven A.

Altman, director al Inițiativei DHL privind Globalizarea din cadrul Centrului pentru Viitorul Managementului de la NYU Stern, a comentat că surpriza nu vine doar din faptul că schimburile comerciale globale au continuat să crească în pofida noilor tarife și a conflictului din Iran.

Perspectivele actuale sunt mai solide decât erau înainte de oricare dintre aceste șocuri recente.

Altman: Privim dincolo de perturbările vizibile?

Altman susține că aceste date ne îndeamnă să privim dincolo de perturbările cele mai vizibile, pentru a recunoaște motivele profunde pentru care comerțul rămâne atât de rezilient. Boom-ul comercial generat de inteligența artificială evidențiază o cerere pentru bunuri și servicii care pot fi furnizate eficient doar prin colaborarea transfrontalieră a producătorilor specializați. De asemenea, acest fenomen demonstrează modul în care companiile se adaptează continuu pentru a menține fluxul comercial, în ciuda perturbărilor și a schimbărilor de politică.

Dintre toate regiunile analizate, Asia de Est și Pacificul au înregistrat cea mai puternică creștere a volumului de comerț.

Valoarea schimburilor comerciale din această zonă a crescut cu 24%. Europa a urmat pe lista clasamentului regional, cu o creștere de 12%, iar Africa Subsahariană a înregistrat un avans de 11%.

Asia de Est și Pacificul nu doar că au înregistrat cea mai puternică creștere absolută, dar au și menținut o pondere mai mare a schimburilor comerciale în interiorul propriei regiuni.

Această pondere a crescut de la 57% în 2025 la 60% în primele cinci luni ale anului 2026. La această performanță au contribuit lanțurile de aprovizionare asiatice solide, care deservesc avântul tehnologiilor de inteligență artificială.

Una dintre cele mai semnificative schimbări structurale în fluxurile internaționale este slăbirea legăturilor dintre Statele Unite și China.

Cu toate acestea, impactul la nivel global rămâne surprinzător de redus, contrar așteptărilor unei scindări totale a economiei.

Comerțul dintre SUA și China reprezenta 3,5% din comerțul mondial la nivelul maxim atins în 2015, scăzând ulterior la doar 1,6% în primele cinci luni ale anului 2026.

Ponderea relațiilor dintre cele două puteri în investițiile comerciale internaționale este și mai mică, situându-se sub 1%.

Decuplarea dintre SUA și China împarte lumea în blocuri rivale? Cel puțin nu până acum, așa cum sugerează datele.

Statele Unite și China și-au redus semnificativ legăturile reciproce în ultimul deceniu, însă acest lucru nu a dus la o fragmentare mai amplă a economiei globale.

Aliații apropiați ai Statelor Unite și-au menținut, în mare parte, relațiile economice cu China.

Un alt motiv pentru care efectele decuplării sunt atenuate este faptul că legăturile directe dintre cele două țări reprezintă o parte surprinzător de mică din economia globală.

Comerțul direct dintre cele două state a scăzut drastic, însă situația este mai nuanțată dacă analizăm lanțurile de aprovizionare complete. Bunurile importate în Statele Unite din țări terțe conțin tot mai multe materiale și componente de origine chineză. Dacă includem și aceste importuri indirecte în calcul, dependența Statelor Unite față de China a scăzut doar ușor până în 2024. Această constatare ridică întrebarea dacă companiile ar trebui să își reproiecteze lanțurile de aprovizionare pentru a-și spori reziliența.

Raportul recomandă liderilor de afaceri să se pregătească pentru eventuale perturbări, fără a renunța însă la avantajele implicării pe plan internațional. Deși anumite economii, industrii sau rute comerciale se pot confrunta în continuare cu riscuri semnificative, fluxurile globale per ansamblu rămân puternice.

Prin urmare, deciziile strategice, precum relocarea producției, trebuie să echilibreze necesitatea rezilienței lanțului de aprovizionare cu beneficiile unei prezențe globale și ale accesului pe piață.

Companiile care se retrag de pe piețele internaționale, în timp ce concurenții rămân activi la nivel global, riscă să își slăbească poziția competitivă pe termen lung.

Contextul este completat de profilul entității care a publicat acest studiu. DHL Group este liderul mondial în domeniul logisticii, având aproximativ 584.000 de angajați în peste 220 de țări și teritorii din întreaga lume. Grupul a generat venituri de aproximativ 82,9 miliarde de euro în 2025, consolidând astfel rolul său central în facilitarea acestor fluxuri complexe de marfă care susțin era digitală.