NASA Space Apps Challenge 2026: provocările celui mai mare hackathon spațial

Devin provocările mai tehnice pentru nivelurile avansate?

A XIV-a ediție a competiției NASA Space Apps Challenge, recunoscută ca fiind cel mai amplu hackathon dedicat domeniului spațial și științei la nivel mondial, și-a dezvăluit recent tematica centrală pentru anul 2026. Sub sloganul „The Next Frontier” – Următoarea frontieră, organizatorii au anunțat provocările care vor stimula creativitatea participanților. Aceste evenimente se vor materializa în două orașe din România, respectiv București și Cluj-Napoca, alături de sute de alte localități din întreaga lume. Data fixă pentru această manifestare este weekendul din 14-15 noiembrie 2026.

Conform unui comunicat difuzat marți către StartupCafe. ro, obiectivul principal este de a îmbina diverse domenii de cunoaștere pentru a genera soluții inovatoare. Participanții sunt încurajați să integreze programarea, inteligența artificială, științele Pământului, biologia aplicată în condiții spațiale, elemente de gaming, narativă (storytelling) și designul de experiențe interactive. Provocările propuse de NASA abordează spectrul larg al problemelor, variind de la explorarea adâncurilor spațiale până la rezolvarea unor deficiențe specifice planetei noastre.

În rândul sarcinilor propuse pentru acest an se află proiecte complexe și captivante. Astfel, echipele vor trebui să conceapă o aplicație software destinată monitorizării stării de sănătate a astronauților pe durata misiunilor lungi. O altă direcție interesantă vizează dezvoltarea unui joc interactiv prin care copiii pot administra o bază situată pe Lună sau pe Marte, luând decizii critice pentru supraviețuirea echipajului.

De asemenea, se solicită documentarea istorică a echipamentelor NASA rămase pe suprafața Lunii și a planetei roșii, transformând aceste artefacte în subiecte de poveste.

Pentru a-și realiza proiectele, concurenții au la dispoziție o paletă vastă de resurse. Aceștia pot utiliza date deschise și instrumente puse la dispoziție atât de NASA, cât și de cele 17 agenții spațiale partenere care susțin inițiativa.

Publicul țintă este extrem de divers, cuprinzând programatori, cercetători, pasionați de tehnologie, ingineri, dar și designeri sau specialisti în arta narativă.

Diana Iosu, fondatoarea DiFine PR și organizatoarea ediției din capitală, a subliniat ambiția acestei ediții. Ea a menționat că NASA îi provoacă din nou pe participanți să gândească la scară largă: să proiecteze baze lunare, să exploreze Marte, să exploateze inteligența artificială pentru înțelegerea fenomenelor terestre și să inventeze metode noi de rezolvare a problemelor complexe.

Iosu a adăugat că Bucureștiul a reacționat rapid, locurile fiind complet rezervate cu aproape două luni înainte de start.

Pentru organizatori, acest succes confirmă existența unei comunități dinamice, gata să transforme ideile îndrăznețe în prototipuri funcționale pentru beneficiul planetei, într-un interval de doar 48 de ore.

Toate provocările prezentate sunt etichetate cu un nivel de dificultate specific: scăzut, mediu sau avansat. Pentru cei aflați la început de drum sau cu experiență intermediară, se propun sarcini precum crearea unei hărți interactive pentru navigarea și orientarea pe Marte, denumită „Interplanetary Survival Guide: Martian Map”.

O altă opțiune este „Space Mission Design Game”, un joc în care utilizatorii își planifică și administrează propria misiune spațială. Tot la acest nivel se încadrează și „The Earth Information Jukebox”, un proiect care transformă datele și imaginile NASA referitoare la Pământ în secvențe audio.

Tinerii sunt, de asemenea, invitați să identifice locații terestre care imită condițiile de pe Lună sau Marte.

Zone precum Deșertul Atacama din Chile, Craterul Haughton din Canada sau Valea Morții (Death Valley) din Statele Unite pot servi ca terenuri de testare pentru echipamente și tehnologii înainte ca acestea să fie lansate în spațiu.

Mentoratul joacă un rol crucial în ghidarea tinerilor. Printre mentorii implicați se numără Gamze Galles, Diplomatic Technology Chief la Ambasada SUA din București. Ea a explicat că programul sprijină angajamentul ambasadei de a întări educația STEM, de a promova inovația și de a oferi oportunități relevante pentru tinerii din SUA și România.

Cum a reacționat Bucureștiul?

Pentru Galles, NASA Space Apps depășește simplele aspecte tehnologice sau spațiale, reprezentând o investiție în tineret și în parteneriatul transatlantic.

Ea a evidențiat importanța colaborării tinerilor din diverse țări în jurul unui scop comun, considerând știința și tehnologia drept punți între națiuni care favorizează înțelegerea reciprocă și parteneriate durabile.

Pentru cei cu nivel intermediar și avansat, provocările devin mai tehnice. În cadrul „Be an Earth System Trend Detective”, participanții trebuie să detecteze schimbări de mediu analizând datele NASA. Proiectul „CLPS Lunar Mission Browser” cere compararea locațiilor și perioadelor optime pentru aterizări lunare. „Dancing with the SARs” utilizează datele radar NISAR pentru a studia modificările de la suprafața Pământului.

Agricultura adaptată la schimbările climatice este vizată prin „Field Shift: Adapting Farms with NASA Data”, iar analiza comportamentului flamelilor în microgravitație, cu ajutorul AI, este abordată prin „Flame in Free Fall”.

Ana Maria Bulhac, asociată la Comunitatea UiPath, a descris susținerea acestui eveniment ca pe o metodă de a încuraja generația următoare de inovatori să experimenteze și să colaboreze. Ea a afirmat că astfel de parteneriate creează legături esențiale între comunități, educație și industrie, oferind tinerilor un mediu în care pot avea curajul de a construi, de a învăța din eșecuri și de a imagina noi utilizări ale tehnologiei pentru binele societăti.

Pentru Bulhac, implicarea companiilor de tehnologie oferă tinerilor încrederea că ideile lor au valoare și că există un ecosistem pregătit să le susțină dezvoltarea.

Logistica evenimentului este deja clară. La București, toate locurile disponibile au fost ocupate, iar înscrierile pentru Cluj-Napoca se pot face online, selectând butonul „Choose this local event” din pagina dedicată.

Manifestarea din capitală va avea loc la sediul Universității Româno-Americane, în timp ce ediția din Cluj-Napoca va fi găzduită de ClujHub.

Din fiecare oraș gazdă din România (București și Cluj-Napoca), vor fi selectate câte două echipe câștigătoare. Acestea vor avea șansa de a participa la competiția globală, unde se vor confrunta cu mii de alte echipe din întreaga lume.

Echipele care vor remporta la nivel internațional vor fi invitate la o facilităție sau un centru NASA, pentru un eveniment special de celebrare a performanțelor lor.

Istoricul acestei competiții este impresionant. Pe parcursul celor 14 ediții anterioare, s-au înregistrat 487.000 de participanți proveniți din 190 de țări și teritorii. Hackathonul se adresează oricui are pasiune pentru științele Pământului și ale spațiului, indiferent de vârstă sau de pregătirea profesională. Minorii sub 18 ani pot participa doar dacă sunt înregistrați de un părinte sau tutore legal și dacă sunt însoțiți de acesta la eveniment.

Parteneriatele comunitare pentru ediția din România în 2026 includ companii și instituții precum Google, UiPath, Youni Choice, Universitatea Româno-Americană, Techcelerator, Startup Reaktor și Parsimoni. Sectorul alimentar și de băuturi este reprezentat de Origo, Artesana și Sloop.

Organizarea locală este asigurată de ROTSA și DiFine PR.

Este de menționat că prima ediție a NASA Space Apps Challenge din România a avut loc în anul 2016, marcând debutul acestei tradiții în țara noastră.