Statul investește 100 de milioane de euro într-o platformă de programări medicale care nu funcționează

Statul investește 100 de milioane de euro într-o platformă de programări

Începând cu luna septembrie, România a alocat 100 de milioane de euro din fondurile PNRR pentru crearea unei platforme digitale de programare a consultațiilor medicale, denumită „e‑Sănătatea Mea”. Ideea inițială era de a facilita accesul pacientului la orice specialist, dar realitatea este demnă de o analiză critică.

În majoritatea județelor, când se caută un doctor pentru cardiologie sau gastroenterologie, se găsesc doar un singur operator medical disponibil dintr-un grup de 150‑200 de profesioniști înregistrate. Acest fenomen este observat în special în orașele mari și în regiunile unde infrastructura medicală este mai saturată.

Mai mult decât atât, spitalele mari de stat, care ar trebui să fie primii utilizatori ai platformei, nu sunt înregistrate.

Platforma nu oferă servicii reale?

În consecință, pacienții nu pot programa consultații la aceste instituții prin intermediul portalului.

Un exemplu concret este un spital de urgență din sectorul 1, care, deși acceptă programări prin mail, nu a fost inclus în sistemul e‑Sănătatea Mea.

Operatorii medicali, inclusiv cei din centrele private, trebuie să-și actualizeze platformele proprii și să le conecteze la e‑Sănătatea Mea.

Lipsa de actualizare a sistemului și blocajele tehnice?

Majoritatea nu au realizat această sincronizare, ceea ce înseamnă că, chiar dacă un specialist este înregistrat, programarea nu poate fi finalizată. În cazul în care se selectează un anumit furnizor, butonul „continuă” rămâne inactiv, iar utilizatorul nu poate încheia procesul de programare.

La nivel național, în lapta lunii următoare lansării platformei, au fost înregistrate doar aproximativ 2.500 de programări, un număr extrem de redus dacă se ia în calcul necesarul medical al întregii populații.

Acest lucru indică o funcționare insuficientă a sistemului în comparație cu investiția de 100 de milioane de euro.

Rolul Regiei Autonome Rasirom și al SRI?

Pentru dezvoltarea tehnologică a platformei a fost alocată Regia Autonomă Rasirom, care a integrat soluții de securitate fizică și informatică sub coordonarea Serviciului Român de Informații (SRI). Deși se spune că sistemul ar fi fost proiectat pentru a fi robust și sigur, în realitate, platforma funcționează doar „pe hârtie”, fără a oferi o experiență de utilizare reală.

Pentru pacienți, procesul de a accesa platforma și de a găsi un furnizor disponibil devine o adevărată provocare. În plus, pacienții sunt obligați să aibă un cont activ pe aplicația ROeID, altă platformă a statului, pentru a putea accesa e‑Sănătatea Mea.

Dacă contul ROeID este dezactivat sau nu există, utilizatorul nu poate utiliza platforma și rămâne blocat.

Impactul asupra pacienților și a operatorilor medicali?

Un tânăr din București, Andrei, a relatat că după o actualizare a aplicației ROeID i s-a șters contul, iar reînregistrarea a durat aproape o lună. Această problemă agravează experiența negativă a utilizatorilor și subliniază lipsa de interoperabilitate între sistemele statului.

Mihai Farcaş, manager al Centrului Medical Galenus din Târgu Mureş, a declarat că platforma este „un sistem rudimentar implementat în prima etapă, cu destul de multe blocaje și rigid.” El subliniază că există doar puține obiective simple, dar bine alocate de investirea de 100 de milioane de euro.

În cadrul conferinței ZF Health & Pharma, Mihai a menționat că la 31 august a primit notificarea de la Casa de Asigurări de Sănătate că, începând cu 1 septembrie, toate orarele și programările cabinetelor medicale private trebuie publicate.

Opinile critice ale specialiștilor?

În prezent, e‑Sănătatea Mea nu deține documentația necesară pentru a oferi această integrare. Astfel, instrumentul promovat de stat rămâne nefuncțional și nu poate îndeplini scopul propus.

Investiția de 100 de milioane de euro din cadrul PNRR, menit să simplifice programările medicale, s-a dovedit a fi ineficientă și insuficient integrată în rețeaua de sănătate publică. Lipsa disponibilității operatorilor medicali, nefuncționarea spitalelor de stat în sistem, blocajele tehnice și neinteroperabilitatea cu alte aplicații statale creează un sistem care nu servește cetățenilor.

Acest caz evidențiază importanța unei planificări riguroase, a testării extinse și a colaborării între instituțiile publice, pentru ca investițiile majore să se traducă într-un serviciu real pentru cetățeni.