Cinci din zece adolescenți folosesc inteligența artificială pentru a învăța

Internetul ne modelează interesele și viziunea asupra lumii!

Raportul recent intitulat „The Future Report”, elaborat de agenția Livity la cererea Google, a adus în atenție date remarcabile privind integrarea tehnologiei în viața tinerei generații din România. Studiul s-a bazat pe opiniile a 1.000 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani.

Rezultatele indică o prezență masivă a inteligenței artificiale în rutina acestora: 56% dintre participanți utilizează sistemele de AI pentru a-și susține procesul de învățare zilnic sau aproape zilnic, iar aceeași proporție le folosește pentru proiecte de natură creativă.

Această frecvență ridicată de utilizare sugerează că AI nu mai este o tehnologie de nișă, ci o componentă standard a peisajului digital al adolescenților. Mai mult, 9 din 10 adolescenți din România spun că folosesc AI în scopuri creative sau de învățare, cel puțin o dată pe lună.

Utilizarea regulată a acestor instrumente se manifestă în diverse domenii.

Tinerii recurg la AI pentru a-și rezolva temele și pentru a primi asistență în activitatea școlară (49%), pentru redactarea de texte creative (26%) sau pentru generarea de imagini (23%).

De asemenea, o parte importantă din ei (29%) utilizează tehnologia pentru a descoperi noi interese sau abilități, iar 64% o folosesc pentru a-și stimula creativitatea.

Contrar unor percepții, majoritatea adolescenților nu privesc AI ca pe un substitut al învățării, ci o descriu ca pe un instrument care le permite să învețe mai eficient.

Acest lucru se realizează prin personalizarea experienței educaționale (44%) și prin facilitarea învățării în propriul ritm (42%). Totuși, tinerii sunt conștienți de riscurile dependenței și subliniază importanța menținerii gândirii independente, a efortului propriu și a creativității umane.

Pe lângă AI, internetul joacă un rol crucial în formarea intereselor și în înțelegerea lumii.

Adolescenții folosesc în mod constant platformele online pentru divertisment (40%) și pentru a menține legătura cu prietenii și familia (39%). Explorarea hobby-urilor (38%) și accesarea conținutului educațional (34%) sunt, de asemenea, activități frecvente, la fel ca și urmărirea știrilor (36%).

Adolescenții români au un nivel digital impresionant!

Mulți dintre ei au descris modul în care experiențele online le-au îmbogățit perspectiva asupra lumii, le-au provocat stereotipurile și i-au ajutat să-și dezvolte empatia și deschiderea față de oameni din medii diferite.

Video-ul se impune ca unul dintre formatele preferate de consumare a conținutului. Vizionarea acestui tip de material nu este doar o modalitate de a petrece timpul liber, ci devine și o sursă de inspirație și învățare. 59% dintre adolescenți declară că urmăresc conținut video aproape zilnic, acest tip de material adugând adesea informații suplimentare celor prezentate în școală.

Aproape 40% dintre acești tineri afirmă că au reușit să înțeleagă mai bine un anumit subiect după ce au vizionat un video online sau au găsit utilă explicarea diferită a conceptelor, comparativ cu metodele tradiționale ale profesorilor.

Analiza evidențiază un nivel ridicat de educație digitală în rândul adolescenților români.

Majoritatea dintre ei pun activ la îndoială fiabilitatea informațiilor întâlnite online (76%), aplicând strategii precum verificarea încrucișată a mai multor surse (50%), consultarea adulților în care au încredere (47%) și evaluarea credibilității sursei (52%).

Deși apreciază AI ca o sursă valoroasă de idei și informații, tinerii recunosc provocările crescând generate de dezinformare, de conținut manipulat și de media din ce în ce mai sofisticate generate de inteligența artificială.

Rezultatele studiului arată că adolescenții români sunt conștienți atât de beneficiile, cât și de provocările lumii digitale. Deși mulți dintre ei admit că petrec mai mult timp online decât și-ar dori (45%), ei demonstrează o capacitate considerabilă de a-și gestiona viața digitală prin limite autoimpuse.

Acestea includ stabilirea de limite de timp petrecut pe ecran (30%), dedicarea unor hobby-uri offline (27%) și timpul petrecut cu prietenii și familia (35%).

În general, tinerii se simt încrezători în capacitatea lor de a fi în siguranță online și se bazează din ce în ce mai mult pe propriul discernământ pe măsură ce cresc, continuând totodată să aprecieze sprijinul adulților atunci când este necesar.

Concluzia principală este că tinerii din România își doresc un viitor digital care să pună pe primul loc starea de bine, transparența și încrederea. Rezultatele raportului subliniază necesitatea unei colaborări strânse între companiile de tehnologie, autorități, educatori, părinți și societate pentru a crea experiențe digitale sigure, inclusive și adaptate nevoilor tinerilor.

Obiectivul final este asigurarea faptului că toți adolescenții pot beneficia de oportunitățile oferite de tehnologie, fiind totodată pregătiți să navigheze cu încredere riscurile acesteia.