Peste jumătate din adolescenții români folosesc zilnic inteligența artificială pentru învățare și proiecte creative

Este formatul video preferat de consumatorii digitali?

Mai bine jumătate dintre tinerii din România, respectiv 56%, integrează zilnic sau aproape zilnic instrumentele de inteligență artificială în procesul lor de învățare, în timp ce aceeași proporție le folosește pentru proiecte creative, conform datelor prezentate miercuri de către Google printr-un studiu transmis StartupCafe. ro. Aceste rezultate provin din cercetarea „The Future Report” și arată că generația tânără percepe tehnologia nu ca pe o simplă comoditate, ci ca pe un pilon esențial pentru descoperire, creativitate și conectare socială.

Cu toate acestea, aceștia conștientizează necesitatea de a menține un echilibru sănătos, de a exersa Datele relevă că nouă din zece adolescenți din România declară că recurg la inteligența artificială cel puțin o dată pe lună, fie în scopuri creative, fie pentru sprijin în educație.

Utilizările frecvente includ realizarea temelor și a altor activități școlare, aspect menționat de 49% dintre respondenți.

Scrierea de texte creative reprezintă o aplicație importantă pentru 26% dintre ei, iar generarea de imagini este solicitată de 23%. Descoperirea de noi interese sau abilități atrage 29% dintre tineri, în timp ce dezvoltarea creativității personale este vizată de o majoritate de 64%.

În loc să considere că inteligența artificială înlocuiește efortul propriu de a învăța, majoritatea adolescenților o tratează ca pe un instrument care optimizează eficiența. 44% dintre ei afirmă că această tehnologie le personalizează experiența educațională, iar 42% apreciază posibilitatea de a avansa în ritmul propriu. Simultan, tinerii sunt vigilenți față de riscul dependenței, subliniind importanța de a-și păstra Pe lângă inteligența artificială, internetul rămâne o sursă vitală de inspirație și instrument de explorare a lumii.

Platformele online sunt utilizate regulat pentru divertisment de către 40% dintre adolescenți, pentru menținerea legăturilor cu prietenii și familia de 39%, pentru explorarea hobby-urilor de 38%, pentru accesarea conținutului educațional de 34% și pentru urmărire știrilor de 36%.

Mulți tineri au relatat că interacțiunile lor online le-au largit orizonturile, le-au provocat stereotipurile și le-au cultivat empatia față de persoane din medii diferite.

Formatul video se impune ca una dintre preferințele majore ale consumatorilor de conținut digital.

Ce nivel ridicat de alfabetizare digitală au adolescenții?

Vizionarea clipurilor video nu este privită doar ca o formă de petrecere a timpului liber, ci și ca o cale de învățare și inspirație. 59% dintre adolescenți declară că urmăresc astfel de materiale aproape zilnic, frecvent găsind acolo informații complementare celor primite la ore.

Aproape 40% dintre aceștia confirmă că au reușit să înțeleagă mai bine anumite subiecte după vizionarea unor videoclipuri online sau au găsit utilă explicarea diferită față de cea oferită de profesori.

Elisabeta Moraru, Directorul Țării Google România, a subliniat că tinerii din România își doresc un viitor digital centrat pe stare de bine, transparență și încredere. Ea a insistat asupra necesității unei colaborări strânse între companiile tehnologice, autoritățile, educatori, părinți și societate, pentru a crea medii digitale sigure și incluzive. Scopul este ca toți adolescenții să beneficieze de oportunitățile tehnologiei, fiind totodată pregătiți să gestioneze riscurile acesteia.

Pregătirea pentru acest viitor implică educația digitală, în special în domeniile AI și media, recunoașterea importanței accesului la tehnologie pentru beneficii educaționale, sociale și culturale, precum și asumarea unei responsabilități comune pentru siguranța online.

Studiu a mai scos în evidență un nivel ridicat de alfabetizare digitală printre adolescenții români. O majoritate activă, 76%, pun la îndoială fiabilitatea informațiilor întâlnite online. Strategile folosite pentru verificarea acestora includ consultarea mai multor surse (50%), discutarea cu adulți de încredere (47%) și evaluarea credibilității sursei (52%). Deși inteligența artificială este apreciată ca sursă de idei, tinerii recunosc provocările crescătoare legate de dezinformare, conținutul manipulat și media sofisticate generate de tehnologie.

Rezultatele indică faptul că adolescenții români au o conștiință clară atât asupra beneficiilor, cât și a provocărilor lumii digitale.

Chiar dacă 45% dintre ei admit că petrec mai mult timp online decât ar dori, aceștia demonstrează o capacitate remarcabilă de a-și gestiona existența digitală prin limite autoimpuse.

Acestea includ stabilirea unor plafone de timp pe ecran (30%), dedicarea hobby-urilor offline (27%) și petrecerea timpului cu prietenii și familia (35%).