Companiile românești ignoră riscurile inteligenței artificiale: o treime nu evaluează securitatea datelor

Cum integrezi AI-ul în rutina zilnică?

Securitatea digitală se află sub o presiune crescândă în urma adoptării rapide a tehnologiilor de inteligență artificială, un fenomen care generează îngrijorări semnificative în rândul entităților corporative. Conform estimărilor recente, aproximativ o treime din organizațiile din România nu implementează încă proceduri formale de verificare a integrității și protecției datelor înainte de a integra noi instrumente digitale avansate.

Această lacună strategică expune companiile la pericole majore, mai ales în contextul în care angajații utilizează tot mai frecvent platforme publice de AI pentru a-și accelera sarcinile curente, fără a ține cont de impactul asupra confidențialității informațiilor transmise.

Raportul „Global Cybersecurity Outlook 2026”, elaborat de World Economic Forum, evidențiază o tendință pozitivă, dar insuficientă, în ceea ce privește conștientizarea acestor amenințări. Datele publicate arată că 64% dintre organizații au instituit deja mecanisme prin care analizează securitatea soluțiilor de inteligență artificială înainte de punerea lor în funcțiune, o cifră care reprezintă aproape o dublare a procentului din anul precedent, când doar 37% dintre firme aplicau astfel de filtre.

Cu toate acestea, persistă o marjă considerabilă de nesiguranță, since aproximativ 33% din structurile interviuvate declară că omit complet etapa de validare a securității.

Mai mult, 87% dintre respondenți au identificat vulnerabilitățile specifice domeniului AI drept factorul de risc cibernetic care a înregistrat cea mai mare creștere în cursul anului 2025, subliniind urgența adaptării strategiilor defensive.

Specialiștii din cadrul Medialine, un jucător internațional specializat în furnizarea de soluții IT complexe pentru segmentul de piață MICE (mari companii și întreprinderi), subliniază importanța gestionării corecte a fluxurilor de informații sensibile. Expunerea datelor private devine critică atunci când documente esențiale, cum ar fi contractele juridice, rapoartele financiare sau registrele cu date ale clienților, sunt încărcate în sisteme externe.

În aceste scenarii, controlul asupra modului în care informațiile sunt procesate și stocate poate fi pierdut, transformând un simplu act de eficiență într-o sursă potențială de compromisuri de securitate.

În timpul procesului de integrare a oricărui instrument de inteligență artificială în rutina zilnică, decidenții trebuie să Este imperativ să se înțeleagă exact modul în care datele sunt manipulate algoritmic, să se identifice infrastructura hardware și software pe care se bazează soluția, să se verifice drepturile de acces ale diferitelor entități implicate și, nu în ultimul rând, să se asigure că organizația își păstrează suveranitatea asupra informațiilor proprii. Aceste criterii tehnice și operaționale constituie baza unei implementări sigure și sustenabile.

Infrastructura privată reduce riscurile!

Elena Radu, Directorul Operațional al Medialine România, accentuează faptul că discuțiile publice se concentrează adesea exclusiv pe capacitatea predictivă sau generativă a modelelor de AI, neglijând aspectele critice legate de destinul datelor. Pentru o structură comercială, este vital să în ce locație fizică sau virtuală sunt prelucrate informațiile, cine deține cheile de acces la bazele de date și ce grad de supervizare are firma asupra propriilor active digitale?

Aceste determinări strategice trebuie finalizate înainte ca orice sistem de AI să interacționeze cu datele reale din mediul de producție sau administrativ.

Pentru entitățile aflate sub incidența unor reglementări stricte, analiza riscurilor nu se oprește la nivelul tehnic, ci trebuie extinsă și la conformitatea cu directivele europene NIS2 și DORA. Aceste cadruri legislative impun o supraveghere detaliată a amenințărilor cibernetice și a partenerilor externi, cu o atenție deosebită acordată locației fizice a serverelor, metodelor de găzduire și traseului parcurs de date în timpul procesării.

Ignorarea acestor cerințe poate duce la sancțiuni și la pierderea încrederii pieței.

O soluție viabilă pentru reducerea exponențială a riscurilor constă în adoptarea unei infrastructuri private, care poate fi situată fie în centrele de date proprii ale companiei, fie într-un mediu cloud dedicat. Această arhitectură permite definirea clară a rolurilor, a locațiilor de procesare și a condițiilor în care aplicațiile de inteligență artificială pot opera, oferind un grad ridicat de transparență și control.

Elena Radu precizează că nu toți tipurile de date necesită aceeași nivel de protecție, iar utilizările AI nu trebuie tratate uniform. Un serviciu public de AI poate fi adecvat pentru task-uri administrative care nu implică confidențialitate, însă situația se schimbă radical în cazul contractelor, cifrelor financiare sau bazelor de date interne complexe.

În aceste circumstanțe, este necesară stabilirea unor reguli stricte și alocarea unei infrastructuri corespunzătoare nivelului de sensibilitate al informației.

Medialine susține că trebuie făcută o separare distinctă între faza de testare a instrumentelor și faza de operare cu date sensibile. Înainte de implementarea finală, organizațiile trebuie să definească categoriile de date acceptate, locația de găzduire, lista de persoane autorizate și mecanismele de audit disponibile.

Prin oferta sa, Medialine propune servicii de cloud privat prin CompanyCloud și un mediu securizat de inteligență artificială numit CompanyAI GPT. Acesta poate fi rulat în cloudul privat din România sau Germania, sau direct în infrastructura clientului, asigurând flexibilitate și protecție maximă.