Unde se dă bătălia pentru digitalizare?
Trecerea de la o simplă curiozitate tehnologică la o piesă de bază în mașinăria companiilor devine miza principală a transformării digitale în România. Aflat la prima ediție, evenimentul INNOPRO 2026 aduce la București, în perioada 29-30 octombrie, specialiști gata să discute cum se scalează inteligența artificială pe continent.
Culture picks
Cuprul, esențial pentru dezvoltarea infrastructurii AI, rămâne crucial în era fibrei optice și diamantelor
ASUS deschide precomenzile pentru laptopurile ProArt P16 și ProArt P14 cu NVIDIA RTX Spark, de la 17.999 lei
Investiție de un milion de euro într-o afacere cu drone operate de la distanță în România
Google Cloud lansează un asistent inteligent bazat pe Gemini pentru companiiVorbim despre o pătrundere masivă a algoritmilor în aproape toate sectoarele economiei, de la instituții publice și agricultură, până la rețele energetice și lanțuri de aprovizionare.
Marea miză a discuțiilor este tocmai pasul pe care afacerile trebuie să-l facă: ieșirea din faza de experiment și mutarea AI-ului direct în nucleul activității de zi cu zi.
Găzduită de Globalworth BOC Tower din zona Pipera, reuniunea este organizată de Wallachia eHUB împreună cu Supertree Workspaces&More. La masă se așază o lume întreagă: startup-uri, corporații grele, investitori, cercetători și oameni din clusterele de inovare europene. Ideea de bază nu e teoria, ci practica pură — cum aplicăm inteligența artificială în economia reală astfel încât să se vadă rezultatele la scară largă.
Cifrele arată că românii calcă accelerația, chiar dacă ecartul față a media europeană rămâne considerabil. Datele Eurostat arată că ponderea firmelor cu peste zece angajați care folosesc soluții de AI a urcat de la 3,1% în 2024 la 5,2% anul trecut.
Românii accelerează digitalizarea!
Adică un salt anual de circa 68%, în timp ce media europeană a crescut cu doar 20%.
În paralel, instrumentele de AI generativă își fac loc în birouri: un studiu al Băncii Europene de Investiții din 2025 arată că 30% dintre companiile românești folosesc astfel de unelte, procentul coborând la 24% în rândul IMM-urilor.
Problema nu mai e cum faci rost de aceste tehnologii, ci cum le legi de sistemul nervos al companiei. Scopul final este ca investiția să se vadă clar în productivitate și în fața pe care o iei în fața concurenței. Deocamdată, cele mai multe firme folosesc AI-ul pentru treburi punctuale: texte rapide, relația cu clienții, traduceri, marketing sau niște acte automatizate.
după experimentele cu AI? Următorul pas înseamnă însă scufundarea algoritmilor în inima operațiunilor.
Urmează mentenanța predictivă pentru utilaje, controlul strict al calității, prognoze exacte despre ce va cere piața, logistică optimizată și un zid mai puternic împotriva fraudelor și atacurilor cibernetice.
Costin Lianu, coordonatorul Wallachia eHUB, explică foarte clar această metamorfoză: trecem de la AI privit ca o jucărie separată la un angajat digital invizibil care analizează, anticipează și dă comenzi.
Ce urmează după experimentele cu AI?
Pentru noi, totul depinde de cât de repede reușesc IMM-urile să iască din faza de test și să scoată bani din tehnologie.
De cealaltă parte, Gianina Crăciun, fondatoarea și CEO-ul Supertree Workspaces&More, vorbește despre stresul prin care trec managerii. Ei trebuie să găsească exact locurile din companie unde AI-ul chiar produce valoare, nu doar zgomot de fond.
Tehnologia nu schimbă doar instrumentele, ci felul în care gândești strategia și iei decizii. Cine știe să lege uneltele digitale de obiectivele firmei va câștiga jocul.
La urma urmei, expansiunea inteligenței artificiale va rescrie rolurile din companii.
Pe termen lung, câștigă echipa om-mașină: AI-ul nu dă oameni afară, ci le dă superputeri, ajutându-i să ia decizii mai bune, mult mai rapid, într-o piață tot mai încâlcită.