Doar o treime dintre companiile din România au o strategie pentru AI aprobată sau gata de implementare

Ce diferență se vede în bugetele alocate?

Companiile din România sunt încă la începutul călătoriei lor cu AI. Bugetele sunt mici, proiectele rămân în fază pilotă și puține au reguli interne clare.

Doar 2% au o strategie de gestionare aprobată, cu obiective și indicatori de monitorizare, în comparație cu 17% la nivel regional. 29% nu văd încă niciun impact al AI asupra activității — cea mai mare cota în regiune, în fața 16% în CEE.

Trei sferturi nu au nicio formă formală de guvernare a AI, în timp ce peste o treime din companiile din CEE au ceva de acest gen.

Numai o treime (34%) dintre companiile din România au o strategie de IA aprobată de management sau gata de implementare pentru următorii trei până la cinci ani, în comparație cu jumătate (51%) în Europa Centrală și de Est. Dar există interes: mai mult de jumătate dintre ele lucrează deja la o strategie care va fi finalizată în următoarele 12 luni — cea mai mare cota în regiune.

Doar 10% nu au nici o strategie sau planuri de a dezvolta una anul viitor.

Problema nu este lipsa de interes. Diferența apare când planurile trebuie să devină rezultate: bugete mai mici, proiecte blocate în pilot și puține reguli interne.

Totuși, această încetiniere poate fi un avantaj.

Companiile române pot construi de la zero temeliile necesare — date de calitate, competențe și guvernanță — pentru a accelera implementarea AI la scară, în loc să o încetinească, a declarat Gabriel Voicila, partener și șef de servicii de consultanță pentru afaceri la PwC România.

Diferența se vede și în bugetele alocate în ultimele 24 de luni. În România, 67% dintre întreprinderi au investit mai puțin de 25.000 EUR în proiecte de AI și analiză avansată a datelor, în comparație cu 37% în regiune.

Între 25.000 EUR și 99.999 EUR, raporturile sunt apropiate: 22% în România și 24% în CEE.

Diferența apare la nivel mediu: între 100.000 EUR și 749.999 EUR, 33% din întreprinderile din regiune și doar 6% din România se află în această categorie.

De la 750.000 EUR în sus, nivelul este egal: 6% în ambele zone.

Este impactul pe venituri limitat?

Cea mai mare provocare rămâne tranziția de la utilizarea pilotă la utilizarea eficientă.

Aproximativ trei sferturi din companiile din România au implementat cu succes cel puțin un sfert din proiectele de AI inițiate în ultimele 24 de luni — cea mai mare cota în regiune, unde media este aproape jumătate.

Doar 9% au implementat mai mult de jumătate din proiectele lansate în această perioadă, în comparație cu un sfert din întreprinderile CEE.

Rezultatele sunt măsurabile: aproape un sverd spun că au obținut toate sau majoritatea beneficiilor preconizate, în comparație cu 40% în regiune.

Quando sunt implementate, proiectele de AI aduc beneficii în principal în domeniul IT — pentru aproape jumătate din companii — și în finanțe și contabilitate — pentru mai mult de o treime, cel mai înalt nivel din regiune.

Principalul efect raportat este reducerea costurilor de exploatare (27%).

În schimb, impactul pe venituri este limitat: doar 2% spun că AI le-a adus noi fluxuri de venituri și 4% un avantaj competitiv, în comparație cu 13% și 14% în CEE. Aceste rezultate necesită date structurate și procese construite pentru măsurare. Primele efecte observate sunt o calitate mai bună a datelor și costuri operaționale mai scăzute.

Dar aceste creșteri de eficiență au o limită: veniturile noi, noile produse și o poziționare competitivă mai puternică rămân obiective depășite de majoritatea organizațiilor din CEE, spune Anda Rojanschi, Chief Markets Officer, PwC Europa Centrală și de Est.

Companiile din România raportează mai puține obstacole decât restul regiunii. Un sverd susțin că nu se confruntă cu bariere organizaționale și peste o treime spun că nu se confruntă cu bariere tehnologice — în comparație cu 7% și 12% în CEE.

Acest lucru nu indică lipsa provocărilor, ci o etapă precoce a adoptării.

Obstacolele mai frecvent menționate au implicații regionale: costuri ridicate de implementare și întreținere (38%, față de 44%), lipsa de competență (30%, față de 37%) și maturitate insuficientă a tehnologiei (28%, față de 33%). Cea mai mare diferență apare în capitolul de guvernanță.