Sunt serverele AI în plină dominare?
Cererea globală de energie electrică destinată infrastructurilor de tip data center urmează o traiectorie ascendentă spectaculoasă, cu o prognoză de creștere de 31% până la nivelul anului 2026. Conform estimărilor furnizate de Go4IT, necesarul total va atinge marca de 161 GW, o cifră ce contrastează puternic cu cele 122,9 GW înregistrate în 2025.
Culture picks
AWS devine primul furnizor cloud autorizat pentru datele NATO
Gigantul editorial C.H.BECK preia controlul startup-ului de AI juridic Noxtua
Olanda pariază 40 de milioane de euro pe designul cipurilor asistat de AI
Startup-ul F13 atrage 5 milioane de dolari pentru a revoluționa grafica vectorială cu AIAcest salt semnificativ este determinat în mare măsură de expansiunea accelerată a serverelor dedicate inteligenței artificiale, conform analizei efectuate de TrendForce privind industria de servicii cloud.
Structura consumului energetic din aceste facilități este complexă și se împarte în patru segmente distincte, menite să separă utilizarea directă a puterii de către hardware-ul de calcul față de sistemele de suport. Primele două categorii vizează serverele de uz general și, respectiv, serverele specializate pentru AI.
A treia categorie cuprinde alte echipamente de tehnologie informațională, iar a patra include componentele non-IT, esențiale pentru funcționarea, precum sistemele avansate de răcire și instalațiile de distribuție a energiei.
Deși intuiția ar sugera că sarcana principală revine exclusiv procesorilor, realitatea tehnică arată că fiecare nou nod de calcul impune o presiune suplimentară asupra rețelelor de răcire și de alimentare.
Progresele tehnologice recente au permis reducerea impactului acestor sisteme auxiliare pe unitatea de IT, dar nu au eliminat complet această dependență structurală.
Dominanța serverelor bazate pe inteligență artificială este în plină ascensiune.
Dacă în anul 2025 acestea reprezentau aproximativ un sfert (25%) din totalul energiei consumate în centrele de date, pentru 2026 se anticipează o cote de 33,4%.
Proiecțiile pe termen mediu sugerează că până în 2027, ponderea acestor sisteme AI ar putea depăși pragul de 40%.
În paralel, se observă o erodare constantă a cotei serverelor de uz general, care coboară de la un nivel istoric de 40% către o estimare de doar 25,6% în 2027.
Cât de critică devine criza energiei?
Această inversare de tendințe subliniază clar faptul că infrastructura dedicată AI este acum principalul impuls al cererii energetice, în timp ce arhitectura clasică pierde din relevanța sa în mixul total de consum.
Investițiile substanțiale ale majorilor furnizori de servicii cloud, orientate spre construirea de facilități noi și achiziția continuă de servere, vor menține ritmul anual de creștere a consumului peste nivelul de 30% și în anul 2027.
Pentru a face față acestei dinamici, operatorii explorează soluții tehnice inovatoare, inclusiv implementarea arhitecturilor de alimentare în curent continuu de înaltă tensiune (HVDC).
Aceste sisteme sunt evaluate pentru potențialul lor de a optimiza distribuția energiei, o măsură necesară pe măsură ce flota de servere AI se mărește rapid, concomitent cu creșterea cererii pentru echipamente non-IT.
Situația ofertei de energie electrică devine tot mai tensionată. Până în 2025, capacitatea rețelelor existente a fost suficientă pentru a acoperi nevoile, dar începând cu 2026 se profilează un decalaj clar între cerere și ofertă, o diferență care se va accentua vizibil din 2028.
Pe termen lung, până în 2030, se estimează că centrele de date vor necesita global 490,7 GW. Rețeaua publică ar putea furniza doar 222,6 GW pentru aceste facilități, în ipoteza că toți ceilalți utilizatori ai rețelei sunt deserviți integral. Astfel, diferența teoretică rezultată este de 268 GW.
Este important de menționat că această cifră nu semnalează neapărat o penurie fizică generalizată a resurselor energetice. Calculul luat în considerare nu include energia generată local, cunoscută sub denumirea de „behind-the-meter”, adică electricitatea produsă în propriile instalații ale operatorilor, care nu tranzitează rețeaua publică.
Prin urmare, deficitul teoretic calculat poate fi mai mare decât lipsa reală de resurse disponibile. Totuși, producția internă nu soluționează toate constrângerile logistice. Delaiurile îndelungate pentru racordarea la rețea și ritmul lent de dezvoltare a infrastructurii de transport pot continua să blocheze aprovizionarea corectă a centrelor de date.
În cazul Statelor Unite, care găzduiesc cea mai mare concentrare de centre de date din lume, perspectiva este mixtă. O proporție semnificativă din consumul viitor va fi acoperită prin conexiunile la rețea planificate până în 2028, restul fiind susținut prin generarea locală a energiei. Proiectele pentru care racordarea este deja stabilită vor primi energie conform graficului în următorii ani. Cu toate acestea, după 2028 sunt anticipate blocaje mai frecvente în alimentarea din rețeaua publică, ceea ce va lărgi ecartul dintre cererea centrelor de date și resursele efectiv disponibile.
Datele actuale indică faptul că deficitul de alimentare pentru centrele de date americane va depăși 170 GW până în 2030.


