Românii și Inteligența Artificială: Entuziasm mare, competențe reduse

IA e în viața ta, dar o folosești cu adevărat la potențial maxim?!

Românii îmbrățișează Inteligența Artificială, dar abilitățile rămân limitate

Un studiu recent, publicat miercuri de StartupCafe. ro, arată că inteligența artificială (IA) a pătruns adânc în viața românilor.

Aproape 77% dintre respondenți folosesc instrumente AI cel puțin o dată pe săptămână. Cu toate acestea, doar o mică parte, 11%, se consideră utilizatori avansați. Această discrepanță subliniază o adoptare rapidă a tehnologiei, fără ca abilitățile necesare pentru a o exploata la maximum să țină pasul.

Peste 83% dintre români interacționează cu inteligența artificială într-un fel sau altul, în timp ce doar 16,9% declară că nu o folosesc deloc. Utilizarea este predominant personală, reprezentând 77,9% dintre respondenți. La locul de muncă, procentul scade la 15,4%, iar în mediul academic (școală sau facultate), la 9,3%. Frecvența este notabilă: 50,7% dintre utilizatori o fac de câteva ori pe săptămână, iar 26,2% zilnic. Asta înseamnă că aproape 77% dintre utilizatori interacționează cu aceste instrumente cel puțin săptămânal.

Adoptarea IA transcende vârstele, însă cu variații semnificative. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani se disting printr-o rată de utilizare de 97%, în timp ce la grupa de vârstă 50-59 de ani, procentul scade la 68,5%, iar la persoanele de peste 70 de ani, la 29,3%.

Nivelul de educație joacă, de asemenea, un rol important: 80% dintre cei fără studii superioare folosesc IA, comparativ cu 93,3% dintre absolvenții de studii superioare.

IA: Beneficii reale sau riscuri ascunse ne așteaptă?!

În ciuda acestei adopții extinse, nivelul de competențe rămâne un aspect îngrijorător. Mai puțin de jumătate (48,1%) dintre utilizatori se încadrează la un nivel de bază, 40,8% la un nivel mediu, iar doar 11,1% se consideră avansați.

Această situație indică o utilizare preponderent superficială, fără o înțelegere aprofundată a funcționalităților și a potențialului IA.

Românii evaluează atât avantajele, cât și dezavantajele inteligenței artificiale. Cel mai des menționat beneficiu, de către 65,4% dintre respondenți, este economisirea timpului.

Pe de altă parte, 55,5% sunt de acord că IA va duce la dispariția anumitor locuri de muncă, iar 51,8% consideră că aceasta generează riscuri pentru datele personale și securitate.

Preocupările legate de impactul IA asupra pieței muncii sunt mai pronunțate la nivel societal decât personal.

Românii îmbrățișează IA, dar o cunoscă?

Deși 55,5% anticipează pierderea unor locuri de muncă la nivel general, doar 21,9% se tem că propriul lor loc de muncă ar putea fi afectat în următorii cinci ani.

Un procent semnificativ, 51,1%, se declară puțin sau deloc îngrijorați de o astfel de posibilitate.

Referitor la utilizarea inteligenței artificiale de către instituțiile publice, românii fac o distincție clară între sarcinile administrative și deciziile care ar putea afecta direct viețile și drepturile lor. Confortul este cel mai scăzut în cazul diagnosticării medicale asistate de IA, unde 69,7% se declară inconfortabili și doar 15,5% confortabili. Același nivel de inconfort persistă și în cazul deciziilor privind beneficiile sociale, cu 57,4% inconfortabili față de 26,6% confortabili.

Situația se inversează în cazul sarcinilor administrative.

La trierea cererilor și dosarelor, 38% se simt confortabili, comparativ cu 36,1% inconfortabili. În ceea ce privește evaluarea performanței funcționarilor publici, 42,2% sunt confortabili, în timp ce 37,2% sunt inconfortabili.

Acest mesaj din partea publicului sugerează o acceptare a IA pentru optimizarea proceselor administrative, dar o reticență puternică față de delegarea către algoritmi a deciziilor cu impact major asupra individului.