Românii și Inteligența Artificială: Un Viitor Deja Prezent

Românii și AI: O Relație Complexă

Timpul de citire: 3 minute

Culture picks

Claude Zamfir: eToro își modernizează aplicația de tranzacționare cu inteligență artificialăChatGPT la firmă: Comisia Europeană avertizează despre pericolul hackerilorCele mai bune bănci de energie magnetică pentru iPhone și AndroidRomânii și Inteligența Artificială: Entuziasm mare, competențe reduse

Un nou sondaj realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute dezvăluie o realitate surprinzătoare: 83% dintre români folosesc deja instrumente de inteligență artificială în cel puțin un context. Mai mult, aproape 77% dintre acești utilizatori interacționează cu AI-ul cel puțin săptămânal. Pare că viitorul a sosit deja în casele românilor.

Studiul, parte a cercetării „Digitalizarea serviciilor publice în România III”, a fost efectuat între 17 și 21 iunie, pe un eșantion reprezentativ național de 2.002 respondenți adulți. Rezultatele arată că românii privesc tehnologia AI într-un mod echilibrat: recunosc beneficiile, identifică riscurile și sunt sinceri în privința nivelului lor scăzut de abilități în domeniu.

Cu alte cuvinte, generația care va modela viitorul României a îmbrățișat deja inteligența artificială, descoperindu-i avantajele, dar și confruntându-se cu provocările sale.

Utilizarea AI variază în funcție de nivelul de educație, crescând de la 80% în rândul persoanelor fără studii superioare la 93,3% în cazul absolvenților de facultate. Cu toate acestea, nivelul de competențe rămâne, în general, scăzut: 48,1% dintre utilizatori se află la un nivel de bază, 40,8% la un nivel mediu, iar doar 11,1% se consideră utilizatori avansați.

Aceasta sugerează că adoptarea tehnologiei a devansat dezvoltarea competențelor solide.

Beneficii și Temeri: Două Fețe ale AI

Românii cântăresc cu atenție atât câștigurile, cât și costurile inteligenței artificiale.

Cel mai recunoscut beneficiu este economisirea timpului, menționată de 65,4% dintre respondenți. Pe de altă parte, 55,5% sunt de acord că AI-ul va duce la pierderea unor locuri de muncă. Totuși, un procent similar, 55,5%, crede că inteligența artificială ar putea crea mai multe oportunități de angajare pentru muncitori.

Disconfortul este cel mai pronunțat atunci când AI-ul ar fi implicat în diagnosticul medical: 69,7% se declară inconfortabili, în timp ce doar 15,5% se simt în largul lor. Această reticență persistă și în cazul deciziilor privind beneficiile sociale (57,4% inconfortabili versus 26,6% confortabili).

Situația se schimbă însă radical în cazul sarcinilor administrative.

Românii sunt confortabili cu ideea ca AI să organizeze cereri și dosare (38% confortabili versus 36,1% inconfortabili) și să evalueze performanța funcționarilor (42,2% confortabili versus 37,2% inconfortabili).

Aceste date conturează un principiu clar de guvernare: inteligența artificială este acceptată atunci când accelerează munca și este respinsă atunci când ar putea influența judecăți legate de drepturi fundamentale sau sănătate. Publicul român pare să traseze o linie clară între eficiență și etică în utilizarea AI.