Artiștii luptă pentru etichete care să confirme creațiile umane fata de AI

Mulți creatori împărtășesc această poziție!

Creatorii de conținut vizual se confruntă cu o provocare majoră în era digitală: necesitatea de a distinge clar lucrarile realizate manual de cele generate algoritmice.

Pe măsură ce inteligența artificială penetrează tot mai adânc industria creativă, o mișcare din ce în ce mai vizibilă caută să institue sisteme de certificare care să garanteze originea umană a operelor de artă.

În Franța, impactul acestei transformări este acut simțit în mediul publicitar și municipal. Afișele concepute cu asistență AI, caracterizate printr-o estetică specifică – culori saturate, linii netede inspirate din animație și o compoziție rigida – au devenit omniprezente în ultimele luni.

Aceste materiale vizuale, utilizate pentru promovarea târgurilor de second-hand, a evenimentelor locale sau a reducerilor în lanțurile de retail, au stârnit nemulțumirea graficienilor, care semnalează o tendință periculoasă de uniformizare a limbajului vizual.

Thomas Prouvost, un specialist în design grafic în vârstă de 23 de ani și fondatorul agenției Les Lunettes Créatives, a criticat ferm această evoluție. El observă că se repete sistematic aceeași structură grafică, aceleași scheme de compoziție și aceleași efecte vizuale, ducând la o anonimitate a produselor finale. Un video înregistrat de el, în care își exprimă frustrarea față de această „estetică robotică”, a acumulat aproape 150.000 de aprecieri pe platformele sociale. Prouvost a confesat sentimentul că trăim poate cea mai dificilă perioadă pentru design, declarând preferința sa pentru un afiș cu imperfecțiuni, dar autentic și uman, în detrimentul perfectiunii sterile oferite de mașini.

Această poziție este împărtășită de mulți alți creatori. Wes Leal, un ilustrator sud-american, susține public pe rețelele sociale dreptul de a produce un „desen imperfect”, argumentând că este mai bine să păstrezi controlul uman asupra procesului decât să delegi totul unui algoritm.

Într-un ton ironic, graficianul Théo Garnier-Greuez a postat sloganul „AI mai urât”, sugerând o preferință pentru estetica neconvențională a omului.

Un incident emblematic a avut loc în 2025, când orașul Rouen a utilizat inteligența artificială pentru crearea unui afiș municipal, declanșând o revoltă printre artiștii locali. Aceștia s-au unit într-un colectiv, condus de François Reynaud, care a cerut autorităților să abandoneze AI în strategiile lor de comunicare, subliniind riscul pe care îl reprezintă pentru locurile de muncă din sector.

Datele statistice susțin îngrijorările acestor profesioniști. Un studiu realizat în 2026 de diverse organizații profesionale din Marea Britanie, active în sectorul cultural, a arătat că pierderile de contracte sunt semnificative. Aproape o treime dintre ilustratori, respectiv 32% din cei chestionați, au raportat că au pierdut proiecte din cauza concurenței cu AI generativă. Situația este și mai alarmantă pentru fotografi, unde peste jumătate dintre ei, anume 58%, au confirmat aceeași tendință negativă.

Fabrication humaine propune o soluție bazată pe onoare!

În fața acestei expansiuni rapide, comunitatea artistică încearcă să structureze conceptul de „produs de un om”.

Totuși, întrebarea fundamentală rămâne: cum se poate certifica această origine umană când tehnologia se integrează în fiecare etapă a lanțului creativ?

În Franța, asociația Fabrication humaine, înființată în 2024, propune o soluție bazată pe onoare profesională.

Membrii se angajează prin declarație să nu folosească AI generativă în nucleul procesului creativ, deși le este permisă utilizarea acesteia ca instrument auxiliar pentru sarcini secundare.

Pascal Chind, copreședintele asociației, avertizează că distincția vizuală între o operă umană și una sintetică este deja extrem de dificilă astăzi, iar perspectiva pe termen lung este și mai incertă.

Pe continentul nord-american, inițiativa Not By AI, lansată în 2023, oferă insigne specifice pentru conținutul creat de oameni. Fondatorul său, Allen Hsu, își exprimă dorința de a încuraja producția de conținut autentic, recunoaște însă dificultatea stabilirii unui standard universal. El punctează faptul că gradul de utilizare a AI variază între discipline, iar instrumentele actuale de detectare a conținutului sintetic sunt încă puțin fiabile.

În sectorul editorial, Franța a introdus eticheta „Création Humaine”, administrată de Librinova, o platformă specializată în auto-publicare. Scopul este de a certifica că o carte a fost predominant scrisă și concepută de un om, bazându-se pe angajamentul autorului și pe scanarea textului cu detectoare de AI.

Charlotte Allibert, responsabilă de această marcă, explică nuanțele: autorii pot folosi AI pentru cercetare, iar dacă o singură frază este îmbunătățită algoritmic, acest lucru poate scăpa nedetectat.

Ea subliniază că discuția se referă la majoritatea operei și pledează pentru adoptarea unui standard național.