Atacurile cibernetice cresc: industria IT cere legi noi în România

Ce se întâmplă cu securitatea digitală?

Industria informatică românească cere schimbări legislative urgente în fața creșterii exponențiale a atacurilor cibernetice. Volumul amenințărilor digitale a atins cote alarmante la nivel global.

Potrivit rapoartelor publicate recent de Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), numărul vulnerabilităților software descoperite în 2025 a depășit 48.000, o creștere de 22% față de anul anterior.

Această tendință ascendentă a pus sub presiune sistemele de securitate ale numeroaselor organizații.

România sub presiune: ANIS avertizează!

În România, asociația patronală a industriei de software și servicii (ANIS) a emis un semnal de alarmă, subliniind că ritmul evoluției amenințărilor depășește capacitatea multor entități de a-și actualiza infrastructura. Într-o analiză publicată pe 2 noiembrie 2026, Corina Vasile, directorul executiv al ANIS, a evidențiat că problemele de securitate nu sunt mai mult tehnice, ci au impact direct pe activitatea firmelor, serviciile publice și pe economie.

Un exemplu recent al gravității situației este dat de două vulnerabilități critice găsite în limbajul de programare PHP, folosit de milioane de aplicații web. Aceste breșuri au primit un scor de severitate de 9,2 din 10, nivel care indică un risc extrem de ridicat. Media de specialitate StartupCafe a relatat anterior despre modul în care aceste slăbiciuni au provocat întreruperea unor servicii online în Europa. Datele ENISA, citate de ANIS, arată că în peste 60% dintre incidentele unde s-a identificat punctul de intrare a atacatorilor, s-a exploatat o vulnerabilitate software. Aproape trei sferturi dintre organizațiile vizate oferă servicii esențiale sau importante, iar instituțiile publice constituie aproape o treime din țintele atacurilor.

Vulnerabilități critice: PHP în pericol!

Securitatea trebuie integrată încă din faza de proiectare, iar sistemele trebuie să fie ușor actualizabile, ca parte a investițiilor curente, susține Corina Vasile.

O dintre cele mai importante inițiative ale industriei IT vizează instituirea unei liste standardizate a componentelor software pentru aplicațiile cumpărate de stat.

Acest document, cunoscut ca Software Bill of Materials (SBOM), ar facilita identificarea rapidă a componentelor vulnerabile și stabilirea priorităților pentru actualizările de securitate.

Impactul asupra sistemelor critice?

În prezent, multe aplicații sunt construite prin combinarea pieselor de la diverși furnizori, inclusiv din proiecte cu sursă deschisă, ceea ce înseamnă că o singură breșă poate afecta o mulțime de sisteme.

ANIS cere ca furnizarea acestei liste să devină obligatorie în achizițiile publice, într-un format standardizat.

O altă problemă marcată este dependența instituțiilor de un singur furnizor tehnologic, fenomen numit vendor lock‑in.

Un singur sistem de raportare?

Potrivit asociației, adoptarea standardelor deschise și dreptul de a transfera datele la expirarea contractelor ar ușura schimbarea componentelor și ar stimula concurența în proiectele de stat, în beneficiul firmelor românești.

ANIS atrage atenția și asupra obligațiilor multiple de raportare a incidentelor, impuse de reglementările europene. Directiva NIS2, regulamentul DORA și Cyber Resilience Act stabilesc cerințe distincte pentru diferite categorii de organizații și produse digitale.

În funcție de domeniul de activitate, o firmă poate fi ținută să transmită informații despre același incident către mai multe autorități, în termene și formate diferite.

Testarea produselor digitale: un pas esențial!

Industria IT susține introducerea unei platforme naționale unice, conectate la mecanismele europene, prin care companiile să raporteze un incident o singură dată, cu distribuirea automată a informațiilor către instituțiile competente.

Comisia Europeană a propus un mecanism similar, estimând că acesta ar putea reduce cu aproximativ 50% costurile administrative ale raportării. Deși propunerea europeană este încă în dezbatere, ANIS cere ca România să înceapă pregătirea unui sistem compatibil.

Concluzie: securitatea ca prioritate strategică!

Problema sancțiunilor pentru neîndeplinirea obligațiilor de securitate a fost abordată anterior de StartupCafe, care a relatat că Direcția Națională de Securitate Cibernetică (DNSC) a demarat procedurile pentru primele amenzi, care pot ajunge la 10 milioane de euro.

O altă propunere a ANIS vizează dezvoltarea în România a capacităților de testare și evaluare a securității produselor digitale. Noile reglementări europene prevăd că anumite categorii de produse trebuie verificate de organisme specializate înainte de a fi puse pe piață, iar ANIS solicită sprijinul statului pentru a crea infrastructura necesară.

Industria IT românească își exprimă clar necesitatea unor legi și reglementări care să țină pasul cu evoluția rapidă a amenințărilor cibernetice. Fără schimbări legislative, riscul de a fi subiectul unor atacuri majore, cu consecințe economice și sociale, rămâne ridicat.